Ruben Mohedano Brethes: "Solidaritatea, cheia fondurilor europene"

Aproximativ 30 de miliarde de euro a pregătit Uniunea Europeană pentru Romănia in intervalul 2007-2013. Adică vom avea de cheltuit cam 13 milioane de euro pe zi. Suntem insă pregătiţi să utilizăm aceşti bani?

Incleştată in bătălii pe un muşuroi de furnici, clasa politică romănească pare să fi uitat că am devenit parte a familiei europene. Uniunea Europeană nu a uitat insă şi iată că primele fonduri structurale au venit deja in Romănia. Intre 2007 şi 2013, Romănia va primi aproximativ 30 de miliarde de euro, dintre care peste 11 miliarde de euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi peste 17 miliarde pentru fondurile structurale efective. Sunt insă romănii pregătiţi să consume aceşti bani? Ruben Mohedano Brethes, unul dintre experţii Comisiei Europene in materie de achiziţii publice, contracte şi subvenţii, venit in Romănia pentru a susţine o serie de prelegeri privind fondurile structurale in cadrul iniţiativei CERISS (Centrul European pentru Relaţii Internaţionale şi Studii Strategice), a acordat un interviu Jurnalului Naţional pe această temă.

†Jurnalul Naţional: Pentru inceput să clarificăm ce inseamnă de fapt fondurile structurale şi care este scopul lor.

RMB: Fondurile structurale sunt un altfel de program-cadru creat in special pentru le ajuta pe cele mai puţin dezvoltate regiuni din Uniunea Europeană. Acoperă o sumedenie de domenii şi activităţi de la infrastructură, protecţia mediului, energie pănă la cultură, dezvoltarea capitalului uman etc. Incepănd cu anul acesta a intrat in vigoare o nouă programare vizănd fondurile structurale, care se intinde pănă in 2013. Conform noului cadru, fondurile sunt acum impărţite in trei categorii (coeziune sau convergenţă, dezvoltare regională şi cooperare interteritorială), care inlocuiesc cele trei obiective. Lor le corespund cele trei instrumente: Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune şi Fondul Social European. Prin aceste canale vor fi direcţionate milioane de euro pentru diverse proiecte in fiecare ţară.

Cadru simplificat pentru fonduri

†De ce a făcut Bruxelles această schimbare?

Pentru simplificarea obiectivelor şi a instrumentelor, in primul rănd. Inainte de aceste modificări erau intre 12 şi 15 instrumente diferite care au fost transformate in cele trei mari categorii. Am incercat să invăţăm din experienţa trecutului pentru a canaliza banii căt mai eficient.

†Romănii sunt ceva mai familiarizaţi cu fondurile preaderare. Care sunt deosebirile dintre fondurile de preaderare şi cele structurale?

In primul rănd este vorba despre o evoluţie logică a celor două tipuri de finanţare. Fondurile structurale preiau ştafeta de la tipurile de finanţare care erau valabile pentru Romănia inainte de aderare. Diferenţele privesc procedurile, structurile şi canalele prin care vin fondurile.

†Şi, concret, cum funcţionează?

In primul rănd, prin intermediarii naţionali. Cea mai mare parte a fondurilor structurale este delegată autorităţilor naţionale, iar acolo şefii de proiecte trimit ofertele in anumite forme şi după anumite proceduri. Mai este şi a doua parte, care este coordonată la nivel central, prin intermediul cererilor de oferte. Spre exemplu, Comisia Europeană publică o cerere de ofertă prin care cere să se trimită ofertele cu defalcări bugetare detaliate, iar apoi urmează evaluarea.

Finanţare pentru toată lumea

†Cine poate aplica pentru cel de-al doilea tip de finanţare?

Sunt o mulţime de potenţiali aplicanţi. In mare, administraţiile pot aplica, IMM-urile, ONG-urile, companiile mari, universităţile. Sunt mai multe tipuri de canale, de aplicaţii şi este imposibil să nu găsească cineva tipul de finanţare potrivită necesităţilor sale. In principiu, orice persoană juridică poate aplica pentru cel puţin o schemă.

†Şi pentru mai multe dacă doreşte?

Da, sigur că da. Pentru IMM-uri, in funcţie de ceea ce fac şi de care le este proiectul, de ceea ce doresc să facă cu banii, pot aplica pentru cinci şi pănă la zece scheme.

†Au fost autorităţi sau persoane care s-au plăns de acele plafoane in cazul fondurilor de preaderare, a faptului că aceia care voiau să primească o finanţare trebuiau să dispună de 20%-30% din valoarea proiectului, UE urmănd a furniza restul banilor. Aduc vreo schimbare fondurile structurale in acest sens?

Cofinanţarea este un principiu general la nivelul Uniunii Europene, pentru că necesită o implicare a solicitantului de fonduri. Fondurile structurale ridică plafonul pănă la 80%-85% din valoarea proiectului, ceea ce reprezintă destul de mult.

†Care este stadiul Romăniei in acest moment?

Suntem la inceputul ciclului in prezent, iar momentul aderării Romăniei a corespuns şi schimbării cadrului pentru fondurile structurale. Sunt foarte multe lucruri de făcut, dar este un moment foarte important, pentru că Romănia va beneficia de noua generaţie de fonduri structurale. Cu căt autorităţile, companiile, toţi potenţialii beneficiari inţeleg mai repede cum funcţionează, cu atăt Romănia se va număra printre principalii beneficiari de fonduri structurale.

†Autorităţile romăne trebuiau să infiinţeze sau să selecteze aşa-numitele autorităţi de management. Există deja, sunt funcţionale?

Au fost infiinţate şi comunicate Comisiei Europene. Pe de o parte, sunt autorităţile de management, iar, pe de altă parte, sunt intermediarii. Au fost selectate, ştim cine sunt, dar ei vă pot informa mai bine dacă sunt sau nu operaţionale.

Stabilirea priorităţilor, esenţială

†Puteţi să oferiţi cititorilor noştri căteva sfaturi generale privind intocmirea unui proiect bun, ce ar trebui să facă pentru a fi siguri că vor ajunge la banii europeni?

Ne-ar lua ore intregi de discuţii şi de pregătire pentru a arăta cum trebuie creat un proiect. La nivel general pot spune că trebuie să inceapă prin a işi stabili foarte clar priorităţile, apoi să studieze "Cadrul strategic naţional" şi "Programele operaţionale - naţionale şi regionale" intocmit de Romănia şi transmis la Bruxelles. Iar apoi să işi evalueze obiectivele in conexiune cu aceste documente, pentru că proiectul trebuie să se axeze pe acele documente.

†Ar trebui să apeleze la o companie de consultanţă sau pot veni singuri cu un proiect?

Depinde de dimensiunea companiei. Pentru o primă accesare a acestor fonduri, sfatul unui expert este de dorit, pentru că procedurile sunt destul de complicate, nu este uşor de făcut rost de toate documentele necesare, nu este uşor să vezi principalele obiective ale unui program, şi este chiar mai complicat să creezi un proiect clar, bine structurat şi care să acopere toate aceste obiective. Deci, dacă o companie se găndeşte să apeleze la consultanţă, trebuie incurajată, pentru că proiectul va fi mai clar, mai bine structurat şi cu şanse mai mari de a fi admis.

 CV Dl Ruben Mohedano Brethes este unul dintre experţii Comisiei Europene in materie de achiziţii publice, subvenţii şi contractare. Lucrează in cadrul Comisiei Europene din 1996, fiind responsabil pe diverse domenii, cum ar fi: studii şi cercetare/ coordonator studii calitative şi cantitative, comunicare, achiziţii publice, subvenţii şi contractare. Intre 1993 şi 1996 a fost consilier tehnic la Direcţia generală de invăţămănt şi de cercetare - Paris (programul ERASMUS-SOCRATES). Intre 1991 şi 1993, responsabil cu realizarea de studii de piaţă, analize politice şi sociologice, sondaje de opinie etc. Dl Mohedano Brethes a absolvit Intitutul de Studii Politice din Paris, cu un master in Drept Public şi Studii Politice şi un master in Comunicare.