x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Interviuri VIDEO: Interviu cu Adrian Stoica, inginerul român de la NASA

VIDEO: Interviu cu Adrian Stoica, inginerul român de la NASA

de Cristinel C. Popa    |    07 Sep 2012   •   20:17
VIDEO: Interviu cu Adrian Stoica, inginerul român de la NASA

Vine de trei-patru ori pe an in Romania. Legatura cu tara o pastreaza in special prin colaborarile pe care le are pe linie stiintifica. Ultima oara, inainte de a sosi la IasI, a vizitat si Sibiul lui Hermann Oberth, parintele rachetelor moderne de astazi, masinarii ce survoleaza frontierele Universului. Am obtinut un dialog in exclusivitate cu romanul de la NASA responsabil al grupului de cercetatori ce lanseaza roboti pe planeta rosie. "Grupul pe care il conduc la NASA are rolul de a controla vehiculele, deocamdata fara echipaj uman, lansate pe suprafata planetei Marte'. Spirit si Opportunity sunt doar doi dintre robotii care executa deja misiuni de cercetare. Un al treilea robot trimis de echipa inginerului Stoica, Curiosity, arata ca o masina de oras cu o greutate de aproape o tona. Costurile unor astfel de misiuni depasesc doua miliarde de dolari. Daca merita toti acesti bani, vom afla din interviul acordat de inginerul roman dr. Adrian Stoica..


JPL, 5000 de doctori pentru un singur pacient, racheta spatiala

"Am mai multe feluri de legaturi cu tara. Organizez sesiuni stiintifice, una dintre ele la Iasi, orasul de unde am plecat si unde am prieteni, familie, colegi la universitate'. "Am absolvit Electrotehnica in capitala Moldovei. Am plecat in 1992 cu un doctorat in Australia, la Melbourne. M-am gandit atunci ca voi sta un numar de ani in Australia, apoi voi merge in Elvetia si apoi ma voi intoarce dupa 20 de ani in Romania. Acesta era planul meu, un fel de tur al lumii la care m-am gandit'. La patru ani distanta de momentul Australia a ajuns la agentia spatiala americana. "Sunt la NASA la Jet Propulsion Laboratory (JPL), unul dintre centrele agentiei. Sunt zece centre NASA, iar JPL din Pasadena este responsabil cu misiunile robotice, cu nave spatiale robotice fara oameni. La NASA sunt din 1996. Suntem 5000 de angajati, majoritatea avand doctoratul. Sunt seful unui colectiv de cercetare care se ocupa cu controlul avansat al robotilor'. L-am intrebat pe Adrian Stoica ce l-a ajutat sa ajunga in aceasta pozitie. "Pasiunea pentru roboti, munca, sacrificiul, ideile pe care le-am avut'. "In structura NASA sunt doua tipuri de stratificari, cum ar fi de exemplu in armata, in relatie cu functia sau cu gradul. Din punct de vedere al gradului sunt in pozitia cea mai inalta de cercetare care exista la NASA. Este echivalent cu pozitia unui profesor universitar plin la cea mai buna universitate din SUA si din lume'.

Un om de stiinta roman reprezinta Guvernul SUA, alaturi de numerosi laureati Nobel

Inginerul Stoica reprezinta atat Jet Propulsion Laboratory, cat si Caltech, faimoasa universitate americana. "Centrul JPL are un statut aparte fata de celelalte centre NASA. Caltech e intre primele 2-3 universitati din SUA. Din punctul de vedere al facilitatilor, cladiri, logistica, totul apartine de Guvernul SUA. Bineinteles, si atunci cand calatorim, ca statut apartinem tot de Guvern. Insa ca angajati si plan de pensii tinem de universitatea privata. La Caltech exista destui laureati Nobel in diferite domenii. Mergem impreuna la manifestari comune, majoritatea efectueaza cercetari in domeniul medicinei, biologiei sau fizicii'.

Implanturi cu tesut, in locul unor dispozitive metalice. Medicamente plasate in corp

Ajungem la subiectul atat de cautat, impactul dezvoltarii tehnologiei peste decenii. Pe langa robotica, ing. dr. Adrian Stoica se ocupa si de proiecte legate de imbunatatirea calitatii vietii sau de medicina regenerativa. Pana sa ajungem la roboti am discutat despre problemele de sanatate ale omenirii, foarte importante de altfel. "Este o vorba: e greu de prezis, mai ales viitorul. Cred ca tehnologiile legate de celulele stem vor schimba fata viitorului. De aici si interesul meu de a aduce impreuna ingineria si medicina regenerativa. Acestea vor avea sansa sa joace un rol fundamental in transformarea umana. Asa cum suntem acum obisnuiti cu proteze, implanturi dentare sau proteze cardiace, in timp, aceste lucruri se vor schimba. In loc sa fie introdusa o bucata de metal in corp sau os (in stomatologie) se va baga un tesut care este de aceeasi natura, tesut care va creste sau se va regenera. Pentru ca va fi din celule de acelasi tip. Vom avea medicamente implantate in corp, care vor putea fi utilizate la timp. Actioneaza astfel mai rapid, mai direct. Si dozarea se va face mai inteligent. Acum luam doua pastile la opt ore. Indiferent daca avem 40 sau 100 de kilograme. Prescriptia este generica astazi. Luam trei pastile cu vitamine, indiferent ce nevoi are corpul nostru. Tendinta pentru viitor este de medicina personalizata, cu informatii mult mai precise despre individ. Se va face o eliberare de vitamine sau de alte substante necesare vindecarii, ce vor actiona in mod optim. De asemenea, vor aparea lucruri revolutionare in medicina. Diagnosticul in diferite boli grave se va face mult mai devreme, intrucat sunt multe semnale care nu se vad. Mare parte din cancere se vor rezolva in 10-20 de ani, stim ca multe din ele sunt de natura virala. Din pacate, boala care va omori cei mai multi oameni va fi totdeauna alta…'.

Alte previziuni

In viitor, va zbura fiecare persoana cu cate o miniracheta sau miniavioan, masinile vor disparea? "Modalitatile de transport se vor schimba dramatic. Uitati cum era acum 100 de ani, de cate ori este mai eficient transportul astazi si exista o accelerare a dezvoltarii tehnicii care face ca schimbarile sa fie din ce in ce mai rapide si mai dramatice. N-am recunoaste in niciun fel transportul peste 100 de ani. La fel cum am acum acces la informatii atat de variate. Si vad orice informatie din lume pe telefonul celular, nici nu puteam vorbi cu ceva timp in urma.Cum vom comunica peste 80 de ani? "Nu va pot spune, orice speculatie ar putea fi caraghioasa, nu vreau sa ma aventurez'… Cand ne vom face concediul pe Marte? "Personal n-am de gand sa merg in concediu pe Marte. Nu e nimic verde. Am putea insa construi o planeta verde. Preferintele noastre si lucrurile care le iubim au originea in ceea ce am trait atunci cand am realizat definitia a ceea ce inseamna frumos sau placut, in copilarie, de exemplu. Daca am crescut langa paduri verzi, acesta este idealul nostru de frumusete. Dar am putea face dintr-o planeta semilocuibila una locuibila. O vom face cu tot cu paduri , ca pamantul. Faptul ca va fi in alta parte n-are importanta asa de mare. Dar putem sa facem sa ne placa si Marte. Pentru ca printr-o modificare genetica putem determina sa ne placa altceva. Mental, putem sa traim o alta viata. Chiar si fara implanturi, numai ca unii au o imaginatie limitata. In loc sa vedem un film la televizor, putem transmite direct in creier anumite senzatii care dau o perceptie a unei realitati virtuale mult mai profunde decat in momentul actual'.

Roboti soldati

Armata americana care a trimis soldati in Afganistan si Irak foloseste roboti sau cyborgi in locul oamenilor? "Sigur ca da, si chiar are. Robotii sai importanti folositi sunt in special avioanele fara pilot, exista roboti care merg pentru supraveghere, care fac analiza unei scene, a unei imagini. Sistemele robotice folosite in domeniul militar s-au inmultit foarte mult in ultima perioada, incepand cu razboiul din Afganistan, Irak. Un numar mare de roboti a intrat in domeniul militar, dar si in casa noastra. Exista roboti care au grija de batrani, care fac curatenie sau mancare'. Sunt proiecte de cercetare care se refera la cyborgi? "Depinde cati bani vrem sa bagam in asa ceva. Rusii realizau la un moment dat experimente in domeniul telepatiei si al psihotronicii, este un subiect excitant, care poate fi util. O capabilitate de comunicare si influentare prin gand, fara mult echipament intermediar…'. Am avea capacitatea sa desfiintam o lume violenta, sa facem sa dispara razboaiele? Sa-i determinam pe oameni sa nu mai gandeasca negativ... N-ar fi o lume imperfecta asta? Oameni care n-ar mai avea reactii, sa fie asa, o simbioza a binelui? "Nu stiu, imi suna a rai, cata vreme vor exista lucruri imperfecte va fi si o societate care va avea sincope'. Vom putea transforma negrul in alb? Nu am mai avea un reper! "Oamenii se vor imbunatati, dar tot timpul vor fi aspecte contradictorii'. Ai nevoie de durere ca sa-ti dai seama cum e fara durere, ai nevoie de negru ca sa-ti dai seama cum e albul, incerc eu sa-l contrariez pe inginerul doctor Adrian Stoica . "Prefer sa n-am durere si sa imbunatatim calitatea vietii'. Va urma.

×
Subiecte în articol: interviu nasa adrian stoica