Marea Neagră și vântul așteaptă investițiile în fermele eoliene offshore 

Cea mai rapidă cale de a acoperi acest deficit este creșterea capacităților de producție a energiei regenerabile. În prezent, parcurile eoliene reușesc să țină prețul energiei sub un anumit control, pentru că în absența producției realizate aici, prețul ar fi fost cu circa 30% mai mare. Autoritățile statului vor să stimuleze înființarea acestui gen de capacități, iar instalarea fermelor eoliene offshore în Marea Neagră va fi una dintre ținte. Într-o estimare optimistă, primele proiecte ar putea apărea chiar spre sfârșitul anului viitor, în cazul în care legislația va fi pusă la punct. Acestea au fost doar câteva dintre concluziile conferinței naționale „Energia eoliană offshore - energia verde din Marea Neagră”, organizată ieri de postul de televiziune Antena 3 CNN alături de cotidianul național Jurnalul în cadrul seriei de evenimente „România Inteligentă”.

Creșterea capacităților de producție în zona Dobrogea trebuie realizată concomitent cu creșterea capacității de evacuare a puterii, în condițiile în care în această zonă există un surplus de producție. Prezent la dezbateri, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a precizat că în Dobrogea urmează să mai fie construite, în perioada imediat următoare, două centrale, fiind vorba despre cele două reactoare nucleare de la Cernavodă. „Vrem să mai construim încă două centrale nucleare. Și evident vorbim de viitorul potențial offshore wind din Marea Neagră. Deci pentru a putea investi masiv în energia eoliană offshore în Marea Neagră avem nevoie clar de evacuarea energiei din Dobrogea în restul ţării, către vest. Dezvoltăm împreună cu Transelectrica un proiect al cablului de curent continuu de transport, îngropat de la est la vestul României, practic pe traseul conductei Tusla-Podişor şi apoi BRUA”, a afirmat ministrul Energiei. Pe de altă parte, el a mai amintit că România discută cu Georgia şi Ungaria despre un cablu submarin îngropat, care să facă o legătură între Marea Caspică şi Marea Neagră şi cu ajutorul lui să fie preluată și energia din Marea Neagră și dusă mai departe, spre Europa. 

„Întorcându-mă la potențialul eolian din Marea Neagră, vorbim de un potențial din datele pe care le avem, exploatabil de 96 de GW dintre care să zicem 22 GW în apele de mică adâncime, până în 50 m, acolo unde pot fi instalate turbine eoliene fixe pe sol. Trebuie să știți că și solul de adâncime joasă al Mării Negre diferă de la nord spre sud, de exemplu în zona de sud Constanța, Tuzla când te duci mai în jos, spre Eforie e din ce în ce mai greu să prinzi și să poți face fundaţiile”.

Virgil Popescu, ministrul Energiei

6 ani pentru execuția unui proiect

Realizarea unui proiect offshore nu este însă și un lucru ușor, iar construirea unei astfel de ferme în România ar dura 5-6 ani, a fost estimarea avansată de către Thorsten Fastenau, vicepreședintele companiei germane PNE AG, o firmă cu mare experiență în dezvoltarea acestor proiecte. „Cred că faza de dezvoltare ar dura cam trei ani, cu sprijinul autorităţilor, şi apoi cam un an şi jumătate pentru construcţia la faţa locului. 

Deci, dacă începeţi acum, cam în 5-6 ani aveţi totul pregătit. Spre deosebire de Marea Nordului, în Marea Neagră cred că se pot instala fermele într-un timp destul de acceptabil”, a precizat acesta.

„Din studiile pe care le-am văzut până acum există potențial în Marea Neagră, există o viteză a vântului ceva mai mare ca în zona de offshore, există investitori interesați și există din partea autorităților intenția de a finaliza cadrul legislativ și de reglementare favorabil pentru a demara acest tip de investiții”.  

Adrian Borotea, vicepreședintele Asociației Române pentru Energia Eoliană 

Investiții cu impact redus asupra mediului

Dezvoltarea proiectelor eoliene offshore este susținută și de Ministerul Mediului, având în vedere că ele afectează cel mai puțin mediul. „Investițiile în eoliene din zona offshore sunt probabil cele care impactează cel mai puțin mediul înconjurător. În cazul în care cineva se gândește să pună o super capacitate eoliană în Biosfera Delta Dunării, cu siguranță sunt ridicate sprâncenele. Se gândește toată societatea civilă, se gândește Ministerul Mediului care vor fi efectele pe termen lung asupra păsărilor, asupra zonelor de cuiburi, zonelor care au protecție semnificativă. Motiv pentru care noi susținem aceste încercări de a face investiții în zone cu potențial redus de afectare a mediului înconjurător. Offshore-ul este o asemenea investiție în eoliene. Și, prin aceste sisteme, putem să ajutăm și echilibrarea sistemului energetic național”, a spus în intervenția sa ministrul Mediului, Tanczos Barna.

Proiecte de 7 miliarde de lei la Transelectrica

Pentru creșterea capacităților energetice, un rol important îl are compania națională de transport a energiei electrice Transelectrica, ea având rolul de a prelua în sistem energia produsă. Tocmai de aceea, compania are un plan ambițios de investiții pentru perioada 2022-2031, care se ridică la 7,1 miliarde de lei. Prezent la dezbaterile de ieri, Gabriel Andronache, președintele Directoratului Transelectrica, a trecut în revistă cele mai importante proiecte ale companiei, unele dintre ele aflate deja în derulare. Conform Planului de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport, aprobat în urmă cu două săptămâni de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), sunt prevăzute puneri în funcțiune ale unor lucrări de investiții care vor asigura creșterea capacității de transport a energiei electrice și a siguranței alimentării pentru satisfacerea cererii de consum de energie electric. Astfel, până în anul 2025 este prevăzută finalizarea următoarelor obiective: LEA (linia electrică aeriană) 400 kV Brazi Vest - Teleajen - Stâlpu inclusiv stație nouă de 400 kV la Stâlpu, extinderea stației Brazi Vest și realizarea stației de 400 kV Teleajen, mărirea capacității de transport LEA 220 kV Stejaru - Gheorgheni - Fântânele, mărirea capacității de transport tronson LEA 400 kV București Sud - Pelicanu, LEA 400 kV Gutinaș - Smârdan, LEA 400 kV Porţile de Fier - Reşiţa inclusiv stația de 400 kV Reșița.