Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Decizia de demitere vine la cererea ministrului de Externe, Luminița Odobescu, cu care Fota ar fi intrat în conflict, în ultima perioadă. Fota se laudă în CV-ul pe care l-a postat chiar pe site-ul MAE că în 2013, „prin vizita la București a domnului Nikolai Patrushev, secretar al CSFR, a reușit semnarea unui acord de colaborare între Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială a României și Secretariatul Consiliului de Securitate al Federației Ruse”.
Numit, printr-o decizie surprinzătoare a premierului de atunci, Nicolae Ciucă, în funcția de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, la data de 5 februarie 2022, fostul consilier prezidențial al lui Traian Băsescu, unul dintre cei mai importanți propagandiști ai fostului președinte, celebrul Iulian Fota a fost dat afară din Guvern, marți seară, de prim-ministrul Marcel Ciolacu. Decizia de destituire a lui Fota de la conducerea MAE nu i-ar aparține însă liderului social-democrat, ci actualului ministru de resort, Luminița Odobescu, cu care Iulian Fota ar fi intrat în conflict.
Până la ora închiderii ediției, decizia premierului de încetare a mandatului lui Iulian Fota nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, însă surse politice dau ca sigură informația că în locul acestuia urmează să fie numită Anca Tinca, consilier în cadrul Ambasadei României din Turcia.
Îl laudă pe Ciolacu și o critică pe Luminița Odobescu
Iulian Fota a confirmat, la rândul său, informația că a fost dat afară de la șefia Ministerului Afacerilor Externe, prin intermediul unei postări de pe contul său de socializare. Fostul consilier prezidențial băsist susține că demiterea sa este „o simplă tranșare de situație în cazul a două viziuni total diferite”. „Eu cred că Ministerul Afacerilor Externe trebuie condus partenerial, prin respect reciproc și bună înțelegere. Asta nu-i știrbește ministrului de Externe nici autoritatea, nici prestigiul. Ba, dimpotrivă. Forța unui om inteligent crește când se înconjoară de oameni competenți. MAE este al României, deci noi toți trebuie să ne servim țara, având cât mai bine grijă de această atât de importantă instituție. Fiind concediat, e clar că alții au altă părere și și-au impus voința prin forța prerogativelor deținute”, explică Iulian Fota darea sa afară din Guvern.
Potrivit fostului secretar de stat în MAE, premierul Marcel Ciolacu „nu a jucat niciun rol în această destituire”, arătând că nu are ce să-i reproșeze președintelui PSD. „Decizia concedierii mele nu vine de la domnia sa. Și eu procedam la fel, cât timp un ministru este mai aproape de domnia sa. Și nu este o problemă de partid, PNL fiind foarte mulțumit de prestația mea”.
Iulian Fota declară, de asemenea: „Nu eu am cerut să vin în Ministerul Afacerilor Externe, nu am cerut nici să plec. O fac cu fruntea sus”. Acesta mai arată că nu va pleca ambasador, așa cum s-a speculat în unele medii de informare, și nici nu părăsește România. „Rămân pe baricada României Occidentale”, a conchis ex-consilierul lui Traian Băsescu.
Succese diplomatice în relația cu Rusia, trecute în CV
Reamintim că prin Decizia nr. 114 din 1 februarie 2022, semnată de premierul Nicolae Ciucă, s-a luat hotărârea ca, începând cu data de 5 februarie 2022, Iulian Fota să fie numit în funcția de secretar de stat pe probleme de afaceri strategice în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Între 2009 și 2015, Iulian Fota a ocupat funcția de consilier prezidențial pentru securitate națională în cadrul administrației conduse de Traian Băsescu.
Potrivit CV-ului publicat chiar pe site-ul MAE, Iulian Fota „a contribuit la dezvoltarea relațiilor cu statele din vecinătatea estică, în special cu Republica Moldova, Ucraina, Azerbaidjan, Turkmenistan și Rusia”. De asemenea, în documentul citat se mai arată că Iulian Fota, „în 2013, prin diplomație, prin vizita la București a domnului Nikolai Patrushev, secretar al CSFR, a reușit semnarea unui acord de colaborare între Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială a României și Secretariatul Consiliului de Securitate al Federației Ruse”.
În același CV se mai notează faptul că Iulian Fota a ocupat, în perioada 2005 - 2009, funcția de director al Colegiului Național de Apărare. Apoi, din 2016 și până în 2021, a ocupat funcția de director al Colegiului Național de Informații, după care a devenit director al Institutului Diplomatic Român.
Un om, trei slujbe. Una la MAE, a doua la Institutul Diplomatic și a treia la SRI
Conform propriei sale postări de pe Facebook, Iulian Fota nu a cerut niciodată să fie numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. Cu toate acestea, a acceptat, iar întrebarea care se pune este cine anume a luat această decizie în locul lui. Un posibil răspuns poate răzbate din ultima sa declarație de avere, completată în 2022, și depusă în arhiva Agenției Naționale de Integritate.
În acest document se arată că în anul fiscal anterior completării declarației de avere, înainte de a fi numit în funcția de secretar de stat în MAE, a activat în calitate de consilier al ministrului Apărării Naționale. În acea perioadă, ministru al Armatei era Vasile Dîncu.
Apoi, în declarația de avere completată în vara anului trecut, la capitolul „venituri realizate în ultimul an fiscal, Iulian Fota precizează că a încasat 113.929 de lei pe an de la Ministerul Afacerilor Externe, 11.791 de lei de la Institutul Diplomatic Român și 92.317 lei de la… Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” a Serviciului Român de Informații.
Iulian Fota deține un teren intravilan de 313 metri pătrați la Corbu, județul Constanța, cumpărat în 2010, și o casă de locuit, cu suprafața de 180 de metri pătrați, în București, dobândită în anul 2013. De asemenea, el deține două autoturisme - un Kia Sportage din 2014 și un Renault Captur din 2021.
Fostul consilier prezidențial al lui Traian Băsescu are în conturi bancare economii de 51.165 de lei și 5.564 de euro și datorii de 15.000 de euro a Banca Transilvania, contractate în 2021 și scadente în 2026. Soția sa, Ruxandra Fota, a încasat 264.000 de lei pe an de la Institutul Clinic Fundeni și 442.000 de lei pe an de la Spitalul Monza.
