Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În unele ferme zootehnice din judeţul nostru se obţin producţii constant mari de lapte, în toate anotimpurile anului. De exemplu, la SCCASS Brăila şi IAS Urleasca, în actualul sezon se realizează peste 12 litri de la fiecare vacă furajată.
Secretul? Se asigură o hrănire echilibrată a vacilor cu lapte, o raţie zilnică de furajare întrunind 12 UN şi circa 1.200 grame proteină digestibilă. De altfel, în aceste ferme zootehnice, în ultimii ani, s-au obţinut producţii medii de 4.500-5.000 litri lapte de vacă furajată.
În ultimul timp, progrese evidente s-au înregistrat şi la alte unităţi din judeţ. În multe ferme însă producţia de lapte a scăzut în mod îngrijorător. Un exemplu negativ este în acest sens, ferma zootehnică condusă de ing. Didina Lazăr, de la CAP Râmnicelu. Aici, starea de întreţinere a vacilor este slabă. Viţeii sugari au o dezvoltare necorespunzătoare şi sunt întreţinuţi într-un mediu viciat. Viţelele de 6-12 luni sunt hrănite de reproducţie, care depăşesc cu mult vârsta de 18 luni, sunt inapte pentru montă.
Trebuie arătat că în aceată fermă se neglijează îngrijirea corporală a animalelor şi aplicarea măsurilor veterinare pentru tratarea diverselor afecţiuni. Multe vaci continuă să fie infecunde, iar procesul de reproducţie este total deficitar. În 1988, aici s-a realizat o natalitate de numai 67 la sută, în loc de cel puţin 85 la sută. La turma de bază au fost trecute numai 68 junici, şi numai 57 viţele au devenit junici. Urmarea? Dintr-un efectiv de peste 890 capete în prezent numai 250 sunt vaci, iar stocul de gestaţie este de numai 34 la sută, în loc de 60-65 la sută. 58 de vaci sunt încă infecundate.
Producţia de lapte? Se realizează un nivel foarte scăzut: doar 2 litri lapte marfă pe vacă furajată. Principala cauză, un regim de hrănire a animalelor total inadecvat.
În 1988, în ferma la care ne referim în rândurile de faţă s-au obţinut doar 1.040 litri pe vacă furajată, faţă de un plan de 2.460 litri. Cauza principală este lipsa de preocupare pentru producerea furajelor. Lucernierele au fost îmbătrânite şi slab productive, neralizându-se cantităţile de fânuri, necesare pentru perioada de stabulaţie a animalelor. Nu s-a acordat suficientă atenţie nici culturii de sfeclă furajeră.
Pentru a asigura o schimbare radicală, factorii de răspundere din unitate au datoria să reconsidere urgent importanţa cultivării plantelor furajere valoroase. Se impun măsuri concrete şi eficiente!
Ne aflăm la una din danele portului Brăila, acolo unde se efectuează operaţia de încărcare într-o navă cu produse purtând marca întreprinderii "Laminorul" Brăila. Stăm de vorbă cu tovarăşul Nicolae Androne, de la "Romcontrol". Firesc, discuţia se leagă în jurul calităţii produselor laminate. Sinteza celor constatate: "bunul de expediere" pe adresa beneficiarilor îl asigură răspunderea sporită pentru calitate a laminoriştilor. Mărturie stă faptul că - raportându-ne numai la perioada ce a trecut din acest an - în urmă recepţiilor nu s-a înregistrat nici un refuz la calitate.
...Secţia "Ajustaj" din cadrul laminorului nr. 4. Un sector de activitate în care se simte, direct "pulsul" calităţii laminatelor rezultate din procesul tehnologic. Însoţitor ne este inginerul Adrian Puia. În Laminorul 4 lucrează de cinci ani, de la terminarea facultăţii. O unitate modernizată, în pas cu tehnica nouă, cu pretenţiile crescânde ale constructorilor de maşini din ţară şi de peste hotare. Îl întreb despre calitate şi-mi oferă o cifră: gradul de "scoatere" direct de la "cald", gata finisate, al produselor laminate, a sporit în ultima perioadă de la 50 la 85%. Între două comenzi la un post de comandă stăm de vorbă cu operatoarea Paula Pal. Lucrează aici de 10 ani, de când a terminat liceul de profil, prima serie de laminorişti. De 5 ani, tatăl ei, Dumitru Teodorescu, a ieşit la pensie tot de aici din laminor. Iar soţul Constantin Pal, lucrează la "Romcontrol", unde recepţionează cu severitate munca... laminoriştilor. Aşadar, o familie în care viaţa este legată de temperatura înaltă a metalului. Ne spune că dragostea de meserie a deprins-o mai ales aici, în "laminor". "Fireşte aceasta se desfăşoară odată cu experienţa, confirmă şeful de echipă Alexandru Stanciu, care are în subordine zeci de laminori. De aceea ne preocupă în mod deosebit integrarea tinerilor în spiritul de răspundere tradiţional al laminoriştilor. Lângă o cajă stăm câteva clipe de vorbă cu Marian Geolan. "Azi am un an de când lucrez aici şi-mi place". La cei 19 ani ai săi, locul de muncă ce i-a fost încredinţat reprezintă un act de încredere din partea şefului de echipă. "Numai în «focul» muncii se formează laminatori buni. Acesta este şi unul din «secretele» calităţii produselor noastre". De pe patul de răcire, laminatele sunt preluate pentru prelucrare. Este "momentul adevărului", acum şi aici oglindindu-se stăpânirea serioasă a meseriei de laminate.
Virgil Matei, - Înainte, jud. Brăila, nr 9908 din 1989
