Laki a provocat Revoluţia franceză

Este o insulă cu mulţi vulcani, răspândiţi şi în mare, iar de-a lungul istoriei moderne, cea mai puternică răbufnire a fost cea a vulcanului Laki, în 1783, ce a provocat unul dintre cele mai mari dezastre.

Laki a erupt în luna iunie a acelui an, a făcut mii de victime şi a emanat un nor de cenuşă care a acoperit o mare parte a Europei şi unele zone din America de Nord. Se spunea atunci că norul ar fi ajuns şi deasupra Asiei şi a Africii de Nord.

Erupţia a provocat foamete în Europa, condiţiile climatice schimbându-se dramatic în timpul verii şi afectând culturile cele mai importante, vitale, precum şi animalele, care au pierit pe capete, scrie kwintessential.co.uk.

VARA, CA IARNA
Pur şi simplu nu a mai existat vară în acel an, se iscau furtuni din senin, iar Soarele era "umbrit" de norul vulcanic, semăna cu o fantomă palidă sau se colora într-un roşu straniu, sângeriu. Vremea se răcise aproape ca iarna, nu numai în Islanda, ci în toată Europa, iar în anul următor, iarna propriu-zisă avusese temperaturi scăzute extreme, chiar şi în America de Nord, unde s-a spus că atinsese recordul de frig.


ERUPŢIA REVOLUŢIONARĂ
După câţiva ani de climă extremă provocată de erupţia lui Laki, care a dus la pierderea masivă a culturilor şi animalelor, la foamete şi sărăcie, în special în Franţa, s-a spus că vulcanul ar fi provocat Revoluţia din 1789 în această ţară.

Dar chiar dacă Laki a răms în istoria modernă a Islandei, el a fost "mic copil" pe lângă alţi alţi vulcani din timpuri străvechi, cum se spune că ar fi fost vulcanul Edlgja, care ar fi făcut dezastru în anul 934 Î.Hr. În ultimii 500 de ani de când activitatea vulcanică din Islanda a început să fie monitorizată, s-au produs zeci de erupţii, Islanda însăşi fiind născută din vulcani.