Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Patru deputații PDS și un deputat independent, intrat însă în Parlament pe listele USR, s-au gândit anul trecut că ar fi bine ca patronii să împartă până la 25% din profitul net obținut cu angajații. Inițiativa, care avea o puternică tentă electorală, era înregistrată la Senat la începutul lunii septembrie, în pragul declanșării campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, și avea să fie acceptată tacit la începutul lunii decembrie, în ciuda lipsei unui studiu de impact financiar și a avizelor negative primite pe bandă rulantă de la comisiile parlamentare, Consiliului Legislativ, Consiliul Economic și Social și Guvern. Acum se așteaptă votul Camerei Deputaților, care este for decizional, iar dacă el va fi unul favorabil, sute de mii de angajați și-ar putea vedea rotunjite veniturile, în timp statul va constata că bugetul său va primi o puternică lovitură. Inițiativa, care stabilește că partea de profit net realizat care se aloca participării la profit a salariaților nu poate fi mai mică de 7,5% din profitul net realizat și mai mare de 25%, ar urma să se aplice de la 1 ianuarie al anului următor publicării în Monitorul Oficial. Lăsând la o parte faptul că expunerea de motive nu face nicio referire la modul în care s-a ajuns la stabilirea pragurilor minim și maxim de alocare, o astfel de măsură ar fi o invitație la ocolirea dărilor către stat și la plata „la plic” a salariilor. În grija lor pentru clasa muncitoare, cei cinci inițiatori au precizat că, deși sumele care vor fi distribuite sunt de natură salarială, ele nu sunt purtătoare nici CAS, nici CASS.
Principala motivare a proiectului constă în faptul că o astfel de prevedere se regăsește și în legislația altor state și desprea ea se face referire și în reglementările UE. Argumentul inițiatorilor este însă demontat de Consiliul Legislativ, care precizează în avizul său negativ că în practica comunitară nu există o reglementarea obligatorie în ceea ce privește participarea financiară a salariaților la profit. Există însă doar o recomandare, prevăzută în Rezoluția Parlamentului European 2018/2053(INI) care „invită statele membre să ofere stimulente neobligatorii, inclusiv stimulente financiare care nu prevalează asupra reglementărilor fiscale naționale”.
„Slăbirea dialogului social la nivel de companie și, în special, la nivel de sectoare de activitate slăbește forța de negociere colectivă a angajaților și menține astfel distribuția inegală. Această situație face necesare intervenții legislative care să reechilibreze raportul dintre remunerația muncii și cea a capitalului, să stopeze fluctuația de personal cu care se confruntă companiile și să reducă migrația forței de muncă către state cu salarii mai mari. Legiferarea participării angajaților la profitul companiei constituie o intervenție în acest sens”.
din expunerea de motive a proiectului
Ce spune proiectul de lege
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru participarea salariaților la profitul net al angajatorului. Acesta va avea obligația de a distribui salariaților, cu titlu de participare la profit, suplimentar față de salariu și celelalte drepturi bănești, o parte din profitul net realizat pentru un anumit exercițiu financiar anual. Beneficiarii acestei măsuri ar urma să fie salariații care au vechime de minimum 12 luni în relația de muncă cu acel angajator, neîntreruptă sau întreruptă numai de suspendarea pe o perioadă limitată a contractului individual de muncă din motive de concediu pentru incapacitate temporară de muncă, concediu pentru îngrijirea copilului sau alte motive neimputabile salariatului. Sumele acordate salariaților, reprezentând între 7,5 și maximum 25% din profitul net, deși vor asimilate salariilor și, în consecință, supuse impozitului pe venit, ele nu vor fi purtătoare de CAS și CASS. Pe de altă parte, prin această propunere legislativă ar urma să se modifice și Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel încât sumele acordate salariaților ca participare la profit să fie scutite de impozitul pe profit. Deși acest lucru ar însemna un gol însemnat lăsat bugetul de stat, proiectul nu are nicio estimare privind implicațiile bugetare, încălcând din start Constituția, care prevede că orice inițiativă care implică cheltuieli trebuie să indice sursa fondurilor.
Partea plină a paharului
Cei cinci inițiatori susțin că acest proiect este bine-venit pentru că viitoarea lege va fi un instrument de creștere a bunăstării angajaților. „Totodată, va fi o modalitate prin intermediul căreia este redusă inegalitatea între venit și avere. Așa cum arată studiile, veniturile din participarea la profit reprezintă adesea singura modalitate de a economisi pentru salariații cu venituri mici. De asemenea, participarea la profit reprezintă un instrument care stimulează fidelitatea angajaților”, arată aceștia, îmbunătățind astfel productivitatea și performanța companiilor. În susținerea proiectului, semnatarii lui invocă și statistica Eurostat care arată că în România, inegalitatea dintre capital și muncă rămâne în continuare una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Cota-parte care revine muncii se situează în mod constant sub 40% din PIB, în ciuda creșterii constante a ratei de ocupare, a majorărilor salariale și în contrast cu majoritatea statelor europene, unde repartiția tinde să fie mult mai echitabilă. Conform datelor Eurostat, în 2018 ponderea remunerației în PIB a salariaților la nivelul UE-28 era de 48%, iar în România, de 38%. Pe de altă parte, în unele state, cunoscute pentru inegalitatea redusă, cota-parte care revine angajaților depășește 50% din PIB - în Franța reprezintă 52%, în Germania, 53%, iar în Elveția - 59%.
Partea goală a paharului
Dacă cele expuse mai sus arată partea pozitivă a proiectului, acesta are și o partea negativă, mult mai pronunțată prin efectele pe care ar urma să le producă, în cazul în care ar deveni lege. În primul rând, s-ar deschide o adevărată cutie a Pandorei, prin faptul că se va încuraja plata salariilor din dividende în condițiile în care angajatorii vor putea pune deoparte 25% din profit pentru acest lucru. Mecanismul este simplu și la îndemâna patronilor. Pentru a evita plata contribuțiilor sociale și de sănătate datorate, aceștia vor scoate din firmă dividende plătind doar 5% impozit, iar ulterior banii vor fi folosiți pentru plata la negru a salariilor, în timp ce în acte angajații sunt plătiți cu salariul minim pe economie.
Caseta
Anterior, în România posibilitatea salariaților de a participa la profit a fost reglementată până în anul 2003 Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale, potrivit căreia „fondatorii, administratorii și personalul societății vor participa la beneficii, dacă aceasta este prevăzută în actul constitutiv ori, în lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobată de adunarea generală extraordinară”. Începând cu anul 2003 această posibilitate a fost eliminată, Legea societăților comerciale, republicată, stabilind că doar fondatorii societății pot participa la profit. Posibilitatea de a repartiza profit salariaților mai este astăzi prevăzută doar pentru societățile și companiile naționale, societățile la care statul ori o unitate administrativ-teritorială este acționar unic, majoritar sau la care deține controlul. Reglementările legale impun însă o limită maximă de 10% din profitul net care poate fi distribuit, precizându-se totuși că un salariat nu poate primi mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar, realizat la nivelul agentului economic în exercițiul financiar de referință (Ordonanța Guvernului 64/2001 modificată prin Ordonanța Guvernului 61/2004).
Inițiatorii proiectului: Dohotaru Adrian-Octavian - deputat independent; Manole Petre-Florin - deputat PSD; Mînzatu Roxana - deputat PSD; Simonis Alfred-Robert - deputat PSD; Solomon Adrian - deputat PSD
https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L649&an_cls=2020
