Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cele mai recente scandaluri sunt legate de începutul acestui an școlar și de unități de învățământ destinate exclusiv elevilor și profesorilor maghiari, la Huedin, în județul Cluj, și la Oradea, în județul Bihor. Deși problema acestor finanțări e mult mai veche și vizează localități întregi, nu doar școli și grădinițe, care primesc finanțare 100% de la Guvernul Ungariei, scandalurile sunt mai mult politice. După ce au ieșit de la guvernare, și cei din USR au început să atace UDMR, din februarie 2022, preluând această temă „fierbinte” în regiune. Consiliile Locale pot decide segregarea, iar din acest motiv contează cel mai mult lupta politică.
Ingerinţa Budapestei în afacerile interne ale mai multor țări vecine a fost intens dezbătută, din 2018 până astăzi. În România, tensiunile interetnice au existat mereu, însă, în ultimii ani, sunt din ce în ce mai dese scandalurile legate de segregare în școlile finanțate de Guvernul Ungariei. Anul școlar a-nceput cu scandal la Oradea, din cauza unei astfel de situații, iar la Huedin, în județul Cluj, Consiliul Local a refuzat propunerea UDMR de a transfera într-o astfel de unitate de învățământ doar copiii și profesorii maghiari, pentru a se face cursuri numai în limba maghiară, după ce presa clujeană (cu precădere ziarul Făclia) a dat toate detaliile unei activități de lobby.
Ungaria a demarat o serie de programe de dezvoltare economică destinate comunităţilor de maghiari din bazinul carpatic, în ultimii cinci ani. Totul s-a făcut fără existenţa unor acorduri scrise între Budapesta şi guvernele de la Bucureşti, Kiev, Belgrad sau Bratislava, însă oficialii maghiari au declarat că în toate aceste cazuri au existat acorduri verbale prealabile.
Planul de dezvoltare economică a Ardealului
În România, planul de dezvoltare economică a Ardealului, cunoscut sub denumirea de Kos Karoly a fost lansat la finalul anului 2018, având un buget alocat pentru 2019 de aproximativ 77 de milioane de euro. Suma reprezintă jumătate din bugetul total alocat de Ungaria pentru întregul bazin carpatic. Și presa maghiară din Ardeal a fost finanțată cu milioane de euro de la Guvernul Ungariei. Doar în perioada 2018-2020, Asociația pentru spațiul media transilvănean, care are o redacție cu circa 10 oameni, a primit 10 milioane de euro de la Budapesta.
În anul 2019, în cadrul unei singure finanțări prin Fundația Pro Economica Alapítvány, peste 3.700 de persoane fizice din comunitatea maghiară din Transilvania au primit sume de bani de circa 10.000 de euro de persoană din partea Guvernului maghiar. În anii 2020 și 2021, Guvernul Ungariei a finanțat cu circa o jumătate de miliard de euro comunitățile maghiare din afara granițelor Ungariei, în special prin Fondul Bethlen Gábor - o fundație publică a statului maghiar. La fel ca în anii precedenți, cea mai mare parte din acești bani din bugetul Ungariei s-a dus către comunitatea maghiară din Transilvania, prin intermediul unor fundații sau asociații conduse de apropiați ai conducerii UDMR.
Fundațiile prin care se dau finanțările
Zoltan Levente, șeful de cabinet al președintelui UDMR, Kelemen Hunor, a coordonat finanțări din proiecte de peste 5 milioane de euro pentru anii 2020 și 2021, prin Fundația pentru Școală, pe care o conduce. Nagy Zoltan Levente a mai primit de la Guvernul Ungariei 790.000 de euro, prin Fundația Eurotrans, pe care o conduce tot el. Banii au fost pentru un proiect referitor la simplificarea procedurilor prin care cetățenii români de origine maghiară să obțină cetățenia maghiară.
Citește pe Antena3.ro
Multe alte zeci de milioane de euro au fost investite de Guvernul Ungariei, în ultimii zece ani, pentru finanțarea unor localități, a unor spitale, școli, universități, stadioane sau terenuri de sport etc., banii fiind transferați prin intermediul mai multor fundații conduse de la vârful UDMR.
Și Castelului Bánffy de la Bonţida este tot o investiție a Ungariei. Necunoscut până acum câțiva ani, castelul a devenit celebru pentru festivalul Electric Castle, dar investiția de peste un milion de euro a fost făcută de Guvernul maghiar, prin fundația condusă de Hegedus Csilla, care a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene din Guvernul României.
Programul de finanțare este coordonat de Fundaţia Pro Economica, de la Târgu Mureş, finanţată integral de guvernul ungar. În noiembrie 2018, odată cu lansarea programului Kos Karoly, directorul Pro Economica, Monika Kozma, oferea garanţii că programul nu susţine segregarea etnică, fiind destinat pentru toţi cetăţenii români din Câmpia Mureşului, însă ceea ce a urmat demonstrează contrariul.
Conform descrierii de pe pagina web a fundației Pro Economica, scopul programului Kos Karoly este acela de a oferi subvenţii nerambursabile persoanelor fizice sau juridice din Harghita, Covasna sau Mureş pentru a-şi dezvolta gama echipamentelor tehnologice şi capacitatea de producţie, ceea ce poate însemna inclusiv achiziţionarea de terenuri agricole. La elaborarea Planului Kos Karoly au participat liderii UDMR Borboly Csaba, Horvath Anna, Kozma Monika, Molnar Zsolt, Pasztor Sandor, Peter Ferenc, Tamas Sandor şi Winkler Gyula.
Școli și grădinițe construite de eparhii
Horvath Anna este fost viceprimar al Clujului, fiind condamnată definitiv pentru trafic de influenţă. Aceasta s-a implicat, cu puțin timp înainte de începutul noului an școlar, în activități de lobby, pentru a determina Consiliul Local de la Huedin să voteze pentru a separa copiii de etnie maghiară de ceilalți, într-o grădiniță nouă, finanțată de statul ungar. Inițiativa de segregare a fost respinsă de Consiliul Local Huedin, cu două zile înainte de prima zi de școală.
Fostul viceprimar al Clujului ar fi încercat chiar un șantaj politic-administrativ, amintindu-le consilierilor și celor din executivul Primăriei că finanțările pe care Huedinul le așteaptă de la Guvern „stau în pixul celor doi miniștri UDMR, adică ministrul Dezvoltării și ministrul Mediului. În localitate există deja clase și grupe, la școli și la grădinițe, cu predare în limba maghiară, în toate unitățile de învățământ. Imobilul din Huedin a fost construit de Biserica Reformată, cu sprijinul statului ungar, fiind inaugurat în 17 iulie, finanțarea fiind de 300 de milioane de forinţi (760.000 de euro), pentru a găzdui patru grupe de grădiniţă şi o grupă de creşă.
CNCD nu știe ce înseamnă separarea pe criterii etnice
Și la Oradea a-nceput anul școlar cu scandal, pentru o situație similară de la o astfel de școală finanțată de Guvernul Ungariei. Părinții mai multor elevi au vrut să organizeze un protest de stradă, dar nu au primit aprobare de la primărie. La întrebarea dacă este sau nu segregare în cazul școlii, Consiliul pentru Combaterea Discriminării (CNCD) - condus de membrul UDMR Csaba Asztalos - nu a știut să răspundă, membrii având opinii diferite. Totul s-a întâmplat la Școala Gimnazială Nicolae Bălcescu din Oradea, unde s-a decis mutarea elevilor maghiari într-o clădire nou construită, pe același model ca la Huedin. Anul trecut, Primăria Oradea și Eparhia Reformată au convenit să mute toate clasele maghiare într-o clădire construită de eparhie, însă Ministerul Educației nu admite acest tip de segregare, fiind interzisă prin lege.
CNCD s-a pronunțat după ce directoarea adjunctă a școlii orădene, Rácz Beáta, a cerut lămuriri de la această instituție, pe 31 august – respectiv a-ntrebat CNCD dacă mutarea elevilor maghiari într-o clădire dedicată lor este sau nu un act de segregare școlară, așa cum a acuzat Inspectoratul Școlar Județean, printr-o adresă emisă pe 30 august. Liderii UDMR se apără explicând că încă de anul trecut funcționau în clădiri diferite clasele maghiare și cele române din Școala Bălcescu, astfel încât oferta Eparhiei Reformate n-a fost o problemă, până pe 30 august, când Inspectoratul Școlar a emis o adresă prin care a calificat mutarea elevilor în noua clădire drept „demers ce creează segregare școlară”.
Atac local la foștii parteneri de coaliție
Printre cei mai activi luptători împotriva UDMR, la nivel local, sunt cei de la USR, care s-au remarcat printr-o campanie susținută cu informații și dezvăluiri fără precedent, poziționarea anti-UDMR fiind benefică pentru a câștiga foarte mult capital politic în această zonă. Pe 10 februarie 2022, membrii USR Oradea au fost printre primii luptători anti-UDMR și antisegregare, pe tema școlilor din Oradea. „UDMR Bihor continuă campania de segregare în școlile din Oradea, sub pretextul formării cadrelor didactice vorbitoare de limbă maghiară la un nivel performant. Iar acest lucru, consideră politicienii maghiari, se poate întâmpla doar «în circuit închis». În oraș sunt deja 4 școli cu predare exclusiv în limba maghiară și alte 6 școli în care funcționează secții de limbă maghiară. În anii precedenți UDMR Bihor a încercat în repetate rânduri să mute clasele de elevi bilingve sau cu predare în limbă maghiară din unitățile de învățământ orădene. Dar s-au lovit de reacția părinților care își doresc pentru copiii lor un mediu școlar mixt”, scriau, pe pagina de Facebook, membrii USR din Bihor.
Printre dezvăluirile lor apar și informații despre Cseke Attila şi Szabó Ödön, liderii UDMR Bihor, care au depus, în luna ianuarie, o solicitare la Inspectoratul Școlar Județean, prin care cereau ca secția pedagogică cu predare în limba maghiară de la Colegiul Național „Iosif Vulcan” să treacă, din această toamnă, la Liceul „Ady Endre”, cu predare exclusiv în limba maghiară. „Acest lucru presupune mutarea nu doar a profesorilor, ci a tuturor claselor cu predare în limba maghiară. Tăcerea inspectorului general școlar Horea Abrudan este condamnabilă. Pasarea responsabilității «la București», la minister, arată încă o dată că interesele politice contează mai mult decât nevoile cetățenilor. Deși există precedente pe care le cunoaște, Abrudan adoptă politica «capului în nisip», o politică care nu ajută copiii, părinții sau profesorii. Dar care ajută la politica de segregare a UDMR Bihor”, scriau cei de la USR Bihor, care i-au și cerut în mod expres inspectorului general școlar Horea Abrudan să respingă cererea din partea UDMR.
