x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Maneaua se află în declin"

0
Autor: Oana-Maria Baltoc 08 Mar 2011 - 20:14
Radu Vioreanu/Mediafax Încoronat regele manelelor în 2004, Guţă a ajuns astăzi o curiozitate bună de pus sub lupa specialiştilor
Vezi galeria foto


155395-219697-mediafax-foto-radu-vioreanu.jpgManeaua naşte discuţii pătimaşe, este un subiect controversat în România, şi tocmai din aceste motive a ajuns subiect de cercetare. Etnomuzicologul Speran­ţa Rădulescu a fost de la bun început con­ştientă că studiul iniţiat în 2009 asupra fenomenului ma­ne­lei îi va da dureri de cap, dar ca cercetător a sim­ţit nevoia de a diseca un subiect atât de pre­zent în viaţa de zi cu zi, chiar dacă a avut în­do­ie­lile sale: "Am început studiul destul de târziu, pentru că şi noi, specialiştii, am fost destul de reti­cenţi faţă de subiect. Nu suntem fani ai acestei mu­zici. Dar socotind că amplitudinea fe­nome­nului e foarte mare, simţeam că e de datoria noastră să ne ocupăm de el în mod serios".

Acuzată că e o promotoare a manelelor, suspectată că este fan manele, Speranţa Rădu­les­cu mărturiseşte că interesul pe care l-a arătat faţă de subiect, exclusiv în calitate de cercetător, a fost înţeles greşit în asemenea mă­su­ră, încât un domn i-a făcut până şi plângere pe­nală pentru trădare naţională. Dincolo de această "atitudine" radicală, rămân însă zecile de discuţii de pe bloguri, comentarii care o de­ran­­jează pe iniţiatoarea proiectului "Maneaua ca fenomen, maneaua ca obiect de dezbatere pu­blică" doar prin modul jignitor şi nedocumentat în care sunt formulate. "Am încercat, dacă vreţi, prin acest studiu să îi fac pe cei care în­jură să şi înţeleagă ceea ce înjură. Normal, fie­care trebuie să fie liber să-şi exprime pre­ferinţele."  

Proiectul a presupus şi presupune în con­ti­nua­re muncă de teren. Bineînţeles, prezenţa cer­cetătorilor în incinta Restaurantului Million Dollars din Capitală, spre exemplu, nu a trecut neobservată de obişnuiţii localului. "Clienţii s-au rezumat la a ne privi cu suspiciune." Apoi, in­teracţiunea cu interpreţii de manele nu a fost în­totdeauna încununată de succes ştiinţific. "La un moment dat am mers la studioul unui cu­noscut cântăreţ de manele pentru a-l observa la lucru, şi acolo era prezentă şi o echipă de filmare. La un moment dat, ne-a cerut să spu­nem câteva cuvinte despre el în sensul laudativ, bineînţeles. A încercat să profite de prezenţa noastră acolo pentru a da bine la tv", rememo­rează cu amărăciune Speranţa Rădulescu.

Dincolo de controversa iscată de eventua­la valoare pe care ar putea să o aibă acest gen mu­zical, din punct de vedere sociologic, ma­neaua este însă o frescă a societăţii româneşti a ultimilor ani, după cum observă etnomu­zi­co­lo­gul: "Manelele sunt o reflectare a societăţii contemporane, cu inegalităţile sociale imense, cu ierarhizarea dependentă de bani care îi face să stea în top pe toţi infractorii şi interlopii şi cu morala şmecheriei care te conduce spre bogăţie şi putere, cu iluzia că din om sărac poţi ajunge om bogat dacă eşti şmecher. Aşa că e normal ca maneaua să semene cu societatea noastră". 

155396-bi-dsc0433.jpgDupă cum s-a stabilit în cadrul cercetării, există două categorii de oameni atraşi de manele: "Oamenii marginalizaţi, cu o educaţie foarte simplă – şi în ultima vreme aceştia se află în special la ţară, unde sunt majoritatea ama­torilor de manele, lucru demonstrat statis­tic – şi noii îmbogăţiţi ai tranziţiei. Este posibil ca in­te­­lectualii să respingă acest stil muzical şi din cau­ză că simt maneaua legată de lumea interlo­pilor. Mulţi se întreabă, probabil, cum de aceste două categorii antinomice se reunesc în jurul ace­luiaşi obiect muzical. O explicaţie ar fi aceea că maneaua prin versuri, îndeosebi, le hrăneşte ti­nerilor iluzia că, dacă ştiu să fie suficient de şme­cheri, ar putea şi ei cândva să devină bogaţi. Deci lumea sărmană este, de fapt, înşelată. Ei cred că au astfel acces la bogăţia celorlalţi. Cu abilitate, manelişitii cultivă am­bele categorii sociale. Nu se pot mul­ţumi numai cu îmbo­gă­ţiţii, cu interlopii, oricât de mulţi bani ar avea". La rândul ei, etnocoreologul Anca Giur­ches­­cu, fost cercetător principal la Institutul de Etnologie şi Folclor din Bucureşti, stabilită în prezent în Danemarca, implica­tă în această cercetare, este surprinsă de faptul că intelectualii, mai ales, pot judeca un fenomen fără să-l cunoască: "Alte lucruri îi deranjează, nu faptul că maneaua e un simbol de muzică ţigă­neas­că, îi supără ro­mii." Speranţa Rădulescu gă­seşte încă o expli­ca­ţie a acestei respinge­ri, şi anume: "Suntem din nou într-o perioadă de puternică euro­penizare şi ne deranjează orice face referinţă la trecutul nostru oriental. Acest lucru s-a mai întâmplat în secolul al XIX-lea".

Istoria manelei începe undeva în secolul al XIX-lea, însă etnomuzicologul Speranţa Rădulescu subliniază că maneaua însemna cu totul altceva la acel moment: "Erau cântece de dragoste, tânguitoare, cântate adesea de doamnele din înalta societate, puteau să le cânte şi robii lor, ţigani lăutari. Erau extrem de diferite de manelele foarte dinamice din ziua de astăzi. Nici nu ştim, în fond, dacă există o conexiune reală între muzica manelelor de atunci şi cea de astăzi." Anii ’60 au fost punctul de formare pentru maneaua pe care o ştim în ziua de azi, "cu toate că în timpul comunismului maneaua lăutărească nu era atât de agreată cum este astăzi. În gene­ral, maneaua s-a apreciat după ’90". O caracteristică a manelei este capacitatea ei de continuă transformare, modernitatea ei, după cum apreciază Anca Ghiur­chescu: "Pute­rea de tranformare, soarta manelei au avut-o şi alte genuri muzicale care acum sunt recunoscu­te. Valsul, când a apărut, a iscat un scandal imens în Anglia. A fost aproape in­ter­zis. Jazz-ul, muzica negrilor, a fost conside­rat o mu­zică reprobabilă. Şi toate muzicile din Bal­ca­ni, similare cu maneaua, întâmpină aceeaşi opo­ziţie cu maneaua de la noi".

Chiar dacă nu e un lucru atât de evident la acest moment, maneaua trece prin vremuri gre­le, care ar putea să-i pecetluiască sfârşitul: "Ma­neaua se află într-un anumit declin, care e cert. Vorbim despre un declin care nu e încă rele­vat de statistici, dar există. Lăutarii care cân­tă la nunţi spun că nu se mai cer ca înainte. Un alt exemplu, la penultimul spectacol «Miss Pi­randa» la care am fost, sala nu era nici pe ju­mă­­tate plină, iar la ultimul spectacol «Iarna ma­nelelor», sala era plină pe sfert. La şase luni o dată am văzut o cădere de pu­blic. Maneaua ori se va transforma în altceva, ori acest ciclu se va închide şi va duce la dis­pariţie. Nu va mai fi păstrată ca un element al unei tradiţii. Dar orice modă care a avut un impact atât de pu­ternic va lăsa urme", preci­zea­ză Spe­ranţa Rădulescu. Cât despre priza pe care manelele ar avea-o în străinătate, aceasta se explică prin fap­tul că acest stil muzical "are trecere în locurile unde se află comuni­tă­ţi de români. Comu­ni­tă­ţile îşi cheamă ma­ne­lişti care să le cânte. In­te­resant e însă că oa­me­nii din comunităţi se adună la petreceri în ju­rul manelei, nu a muzici­lor tradiţionale. Lucru care se întâmplă tocmai pentru că aceste comu­ni­tăţi sunt eterogene, unii vin din Transilvania, alţii din Moldova, iar muzicile lor tra­di­ţio­nale diferă. Şi atu­nci există ceva care îi poate uni, maneaua. Asta se întâmplă pentru că ma­neaua are o circulaţie mult mai largă decât muzicile tradiţionale. Mai prinde şi pentru că e modernă, tematica versurilor este contempo­ra­nă etc."
Contrar apa­ren­ţelor, străinii nu au ajuns admiratori ai ma­ne­lelor. Astfel, albumul lui Nicolae Guţă inclus într-un clasament al celor mai bune apariţii discografice din 2010 în Fran­ţa, realizat de prestigiosul ziar Le Monde, nu con­ţinea nici o manea, după cum a observat Spe­ranţa Rădulescu. "M-am gândit că au înne­bu­nit francezii. Dar pe acel album erau doine bă­năţene, cin­ghe­rituri ţigăneşti cântate fie în lim­ba romani, fie în română. Poate că au existat şi raţiuni politice în realizarea acelui top, pe fondul modului în care s-a comportat Nicolas Sarkozy cu ţiganii, dar albumul avea şi o va­loare muzicală."

La fel, în cazul documentarelor sau filmelor prezentate în diferite festivaluri internaţionale, cum este scurtmetrajul "Muzica în sânge" selecţionat la Cannes, care prezintă viaţa sau succesul unor interpreţi de manele, interesul este explicat de etnomuzicolog prin simplul fapt că se în­cearcă informarea publicului asupra tuturor fenomenelor moderne: "Nu cred că e vorba despre o promoţie făcută stilului muzical, ci, pur şi simplu, o curiozitate faţă de ceea ce se mai întâmplă în lume. Este prezentată lumea manelei, se pune accentul pe elementul sociologic". Dincolo de controverse, cert e că Spe­ranţa Rădulescu a pus degetul pe rană în momentul în care o fundaţie austriacă a lansat un concurs de proiecte prin care se cerea iniţierea de cursuri cu public care să aibă legătură cu un subiect tabu pentru societate. În prezent se ţin cursuri despre manea la Conservatorul din Bucureşti, iar în curând va fi lansat pe piaţă şi un volum care va cuprinde studiile mai multor specialişti pe acest subiect.. Cu siguranţă, nu sunt mulţi cei care ar putea să se rezume la ca­racterul ştiinţific al cursului şi să rămână liniştiţi în scaun timp de două ore ca să urmărească discuţii pe tema diverselor tipuri de manele, exemplificate cu filmuleţe de pe YouTube, ascultându-i cântând pe Florin Salam sau Nicole Guţă. Lucru pe care nici cercetătorii nu-l sperau, după cum recunoaşte Anca Giurchescu: "Ne-am aşteptat la întrebări iro­nice, dar la cursuri e o atmosferă care îmi face plăcere. Am avut o oarecare temere la început. Pentru că am ştiut că o să fie o acţiune care o să nască controverse. Dar trebuie să se înţeleagă că nu suntem adepţii manelelor. Disecăm un fenomen".
Citeşte mai multe despre:   mişcarea de rezistenţă

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cîțu i-a aruncat în brațe lui Orban „cartoful fierbinte” al anulării privilegiilor acordate președinților penali sau turnători la Securitate

Cîțu i-a aruncat în brațe lui Orban „cartoful fierbinte” al anulării privilegiilor acordate președinților penali sau turnători la Securitate
Galerie Foto Traian Băsescu se confruntă, în această perioadă, cu o serie de probleme serioase. După condamnarea, în primă instanță, a fiicei sale, Ioana, la 5 ani de închisoare, pentru spălare de bani, dar și a...

Școlile din Sectorul 2, păzite de “Doi și-un Sfert”. Afacere de 63 de milioane de lei, în doi ani

Școlile din Sectorul 2, păzite de “Doi și-un Sfert”. Afacere de 63 de milioane de lei, în doi ani
Galerie Foto Aproape o sută de grădinițe, școli generale, colegii și licee aflate în administrarea Consiliului Local al Sectorului doi sunt păzite, timp de doi ani, de către trei companii de pază private, în baza unui...

Al doilea paznic, fost viceprimar PDL. Firma acestuia a asigurat transportul măștilor din dosarul Unifarm

Al doilea paznic, fost viceprimar PDL. Firma acestuia a asigurat transportul măștilor din dosarul Unifarm
Revenind la contractul încheiat de Direcția Generală pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar Sectorul 2, pentru achiziția serviciilor de pază pentru unitățile de învățământ, aflăm că a treia companie...

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...
Serviciul de email marketing furnizat de