Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După două luni de dezbatere publică, Manifestul Jurnalului Naţional s-a îmbogăţit cu numeroase propuneri primite de la cititorii noştri. Manifestul a devenit un document public viu care stimulează acţiunile pentru modernizarea statului, revenirea democraţiei pe un făgaş normal prin întărirea drepturilor cetăţenilor, hotărâţi să bareze calea revenirii la dictatură. Manifestul Jurnalului arată că lupta pentru marea schimbare a României nu a încetat o dată cu referendumul din 29 iulie, moment ce a arătat importanţa consultării populare, dar şi mecanismele antidemocratice puse în mişcare pentru anihilarea voinţei cetăţenilor.
Publicăm varianta finală a Manifestului Jurnalului Naţional, având convingerea că, în apropiata campanie electorală, politicienii vor recepta dorinţele exprimate de sutele de mii de cititori care l-au aprobat.
_____________________________________
● România să devină o republică parlamentară, în care preşedintele să fie ales de Parlament.
● Preşedintele va avea doar rol de reprezentare, instituţia Preşedinţiei nu va face parte din puterea executivă.
● Mandatul preşedintelui va fi de 4 ani.
● Preşedintele are dreptul la maximum două mandate succesive.
● Preşedintele să poată fi suspendat şi de Parlament, dar şi direct de popor, la propunerea a cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot, validată prin referendum.
● Demiterea preşedintelui se va face prin votul a 50%+1 din numărul celor prezenţi la urne, iar acest cvorum de 50%+1 să fie prevăzut expres în Constituţie.
● Preşedintele demis prin referendum să nu mai poată candida la alegerile prezidenţiale anticipate determinate de demiterea sa.
● Toate funcţiile publice de conducere să fie pe mandate de patru ani, maximum două mandate.
● Depolitizarea Curţii Constituţionale a României şi limitarea pronunţării ei strict la problemele constituţionale. CCR să fie inclusă, ca secţie specială de control de constituţionalitate, în cadrul ÎCCJ. Să se introducă recursul la deciziile CCR (eventual şi apelul), o obligaţie a Uniunii Europene.
● Depolitizarea Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului General şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Consiliul Superior al Magistraturii să redevină un organism profesional.
● Depolitizarea instanţelor de judecată, începând cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel şi Tribunalul Municipiului Bucureşti.
● Instituirea răspunderii penale şi materiale pentru magistraţi în cazul erorilor judiciare. Magistraţii devin inamovibili doar după împlinirea vârstei de 60 de ani, până la pensionare.
● Depolitizarea funcţiilor de conducere ale autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia centrală şi locală, funcţiile de conducere din administraţia centrală şi locală sunt atribuite doar prin concurs, pe bază de competenţe, funcţiile politice să fie doar cele de miniştri şi de secretari de stat.
● Modificarea Legii Educaţiei, astfel încât conducerea inspectoratelor judeţene şi, respectiv, a instituţiilor de învăţământ să fie desemnată prin concurs şi, respectiv, prin alegeri organizate de Consiliul de Administraţie.
● Depolitizarea CNA: membrii CNA să fie aleşi prin concurs.
● Depolitizarea instituţiilor mass-media publice: conducerea Societăţii Române de Televiziune şi cea a Societăţii Române de Radiodifuziune să fie desemnate prin concurs.
● Partidul sau alianţa care obţine în alegeri cel mai mare număr de mandate să desemneze automat premierul.
● Decizia de numire şi de revocare a unui membru al Guvernului aparţine exclusiv premierului.
● Adoptarea unei moţiuni simple de către Parlament trebuie să ducă automat la demiterea ministrului care a făcut obiectul acestei moţiuni.
● Interzicerea prin lege a organizării alegerilor locale în aceeaşi zi cu cele parlamentare. – Organizarea de alegeri anticipate atunci când majoritatea simplă a Parlamentului demisionează. Termen: cel mult 60 de zile.
● Obligativitatea votului universal pentru toţi cetăţenii români care au acest drept.
● Introducerea sistemului de vot electronic pentru împiedicarea fraudării.
● Pedepsirea prin legea electorală a îndemnului la boicotarea alegerilor sau referendumului.
● Alegerile parlamentare să se facă pe liste de partid, nu uninominale.
● Înfiinţarea titlului de "cetăţean elector", dovedit în procesul electoral prin "legitimaţie de cetăţean elector", eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă concomitent cu înscrierea cetăţeanului în lista electorală.
● Actualizarea periodică (lunar/trimestrial/semestrial) a listelor electorale şi publicarea lor pe un site specializat.
● Limitarea asumării răspunderii guvernamentale în Parlament la o singură dată, într-o singură sesiune parlamentară.
● Sancţionarea traseismului politic: alesul demisionar din partidul din care a făcut parte la momentul scrutinului electoral va pierde atât funcţia eligibilă, cât şi celelalte funcţii politice şi administrative ce i-au fost acordate datorită funcţiei eligibile.
● Eliminarea imunităţii parlamentare pentru ca politicienii să poată fi traşi la răspundere.
– Controlul strict al ordonanţelor de urgenţă emise de Guvern prin definirea clară a domeniilor şi a momentelor în care acestea pot fi emise.
● Consultarea populaţiei prin referendum pentru proiecte de investiţii ale căror valoare totală este mai mare de 1% din PIB.
– Reducerea numărului de servicii de informaţii.
● Interzicerea prin lege a plasării în justiţie şi instituţiile de mass-media publice şi private a ofiţerilor sub acoperire ai serviciilor de informaţii.
● Elaborarea şi legiferarea de către Parlament a unei noi Constituţii, în conformitate cu necesităţile şi specificul ţării şi ţinuturilor/regiunilor componente.
● Înfiinţarea unui institut naţional de audit pentru controlul cheltuirii banului public, în subordinea Parlamentului.
● Reglementarea prin Constituţie a reprezentării la cel mai înalt nivel a României la Consiliul European.
Citește pe Antena3.ro
