Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Credincioșii catolici nu ar fi putut sărbători Sfintele Paști fără Papă, dar o minune a făcut ca Suveranul Pontif să treacă în neființă după ce a participat la slujba de Înviere a Domnului Iisus Hristos. Papa Francisc a fost implicat în toate problemele sociale și politice, la nivel mondial, pledând mereu pentru eliminarea conflictelor și întoarcerea la credința în Dumnezeu. După moartea sa, urmează o lungă perioadă de doliu, la Vatican. Conclavul pentru alegerea unui nou papă va începe în Capela Sixtină de la Vatican, respectând toate procedurile, după cel puțin 15 zile de la trecerea în neființă a Papei, dar nu mai târziu de 20 de zile.
Nouă zile de doliu se vor ține la Vatican, iar 7 zile de doliu vor fi în Argentina - țara de origine a Papei Francisc. Înmormântarea va avea loc peste 9 zile, nu între 4 și 6 zile, cum presupunea cutuma, iar Papa a cerut să nu mai fie respectată regula așezării trupului său în trei sicrie, ci să fie simplificată ceremonia, cerând un simplu sicriu din lemn.
În prima zi de Paști, Papa, în vârstă de 88 de ani, a ieșit în fața credincioșilor, într-un scaun cu rotile, la balconul central al Bazilicii Sfântul Petru, dar s-a plimbat și cu papamobilul, dorind să transmită un puternic mesaj de speranță tuturor credincioșilor, deși medicii i-au recomandat două luni de repaus, după pneumonia severă de care a suferit în luna februarie.
A fost un Papă care a adus multe lucruri în premieră: primul Papă iezuit, primul din Argentina, a purtat crucea de lemn, nu cea cu nestemate, a refuzat și celebrii pantofi papali cu talpă roșie pe care i-au purtat ceilalți Suverani Pontifi. Papa Francisc a renunțat și la jilțul papal și la reședința papală, preferând o viață modestă.
Papa Francisc a murit în cea de-a doua zi de Paști, atunci când se spune că Cerurile sunt deschise, în Săptămâna Luminată, dar înainte de a părăsi această lume, Suveranul Pontif a rostit un ultim discurs de încurajare a credinței în Dumnezeu.
Nu poate exista pace fără libertate religioasă
Înainte de a trece în neființă, Papa Francisc i-a binecuvântat pe cei prezenți la ceremonia de Paști de la Vatican, cu tradiționalul mesaj „Urbi et Orbi”, un discurs adresat orașului Roma și lumii întregi.
Citește pe Antena3.ro
„Nu-l căutați pe Hristos în mormânt, ci în viață. (...) Nu poate exista pace fără libertate religioasă, libertate de gândire, libertate de exprimare și respect pentru opiniile altora”, au fost câteva dintre cele mai profunde mesaje adresate de Papa Francisc în prima zi de Paști, în ultimul său discurs ținut în fața a peste 35.000 de credincioși, cu o zi înainte de a muri, chemând pe toată lumea către pace și încetarea conflictelor, în special în Ucraina și în Gaza.
Papa Francisc era iubit și de foarte mulți români. În anul 2019 a vizitat România, fiind întâmpinat de foarte mulți credincioși romano-catolici. S-a întâlnit la București cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Viorica Dăncilă, dar a mers și la Blaj, la Șumuleu Ciuc și la Iași, unde a fost întâmpinat de mii de credincioși creștini.
Toți liderii lumii au transmis mesaje
Papa Francisc a fost un om al păcii și al toleranței, ceea ce l-a făcut nu doar stimat, ci și iubit inclusiv de liderii cei mai importanți ai lumii. Donald Trump, Vladimir Putin, Volodimir Zelenski și regele Charles al Marii Britanii au transmis primele mesaje către Vatican, toți având același respect pentru Suveranul Pontif, indiferent de relațiile pe care le au unii cu ceilalți.
La începutul lunii aprilie, Papa Francisc s-a întâlnit cu Familia Regală a Marii Britanii. „Sfinția Sa va fi amintit pentru compasiunea sa, preocuparea sa pentru unitatea Bisericii și pentru angajamentul său neobosit față de cauzele comune ale tuturor oamenilor de credință și față de cei de bunăvoință care lucrează pentru binele altora. Convingerea sa că grija pentru Creație este o expresie existențială a credinței în Dumnezeu a răsunat la foarte mulți oameni din întreaga lume. Prin munca sa și grija pentru oameni și pentru planetă, el a atins profund viețile atâtor oameni”, a spus regele Charles.
Viitorul Papă ar putea fi conservator și european
Alegerea viitorului Papă presupune un proces lung și plin de reguli secrete. Colegiul Cardinalilor se întrunește în termen de 15 până la 20 de zile în Capela Sixtină, pentru a-și alege succesorul dintre ei, prin vot secret. Doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani sunt eligibili să voteze.
În ziua votării, Capela Sixtină este închisă, iar cardinalii, care au depus un jurământ de păstrare a secretului, sunt închiși înăuntru. Candidaturile lor sunt citite cu voce tare și numărate. Votul secret va dura până când unul dintre candidaţi va acumula 77 de voturi - două treimi plus unu din voturile cardinalilor electori. După cel de-al 34-lea vot, în cazul în care nu se va stabili niciun câştigător, numărul candidaţilor va fi redus la doi.
Cu fiecare vot nereușit, apare un fum negru printr-un horn din Bazilica Sfântul Petru, în urma arderii unei substanțe chimice. Când Colegiul Cardinalilor a ales un nou Papă, se eliberează un fum alb pentru a anunța că a fost ales un nou Papă. Apoi, noul Papă ales, îmbrăcat în alb, iese la balconul Basilicii, iar atunci vom afla și care va fi numele pe care acesta și-l va lua.
În acest moment se vorbește despre două curente din interiorul Bisericii Catolice: unul progresist, care i-a fost atribuit și Papei Francisc, celălalt fiind conservator. Pe lista scurtă a viitorilor candidați care urmează să fie votați, ponderea celor din zona conservatoare este mai mare decât a celor asociați cu latura progresistă. De asemenea, dintre cei considerați favoriți sunt mai mulți europeni, ceea ce ar putea aduce lumii catolice un viitor Papă dintr-o țară europeană.
