Moaștele Sfântului Dimitrie, furate de bulgari și recuperate la Dunăre

Cel din urmă, canonizat în 1955 de Biserica Ortodoxă Română, este considerat și ocrotitorul Bucureștiului, de aceea în Capitală se organizează și un pelerinaj care se încheie pe 28 octombrie, moaștele sfântului fiind scoase în aer liber, la Patriarhia Română.

Ziua Sfântului Dimitrie cel Nou marchează începutul iernii, conform credinței populare. S-a născut în perioada împăraților româno-bulgari Petru și Asan, în secolul al XIII-lea, în satul Basarabovo din Bulgaria.

Păstor de vite, acesta a călcat neatenție pe un cuib, omorând mai mulți pui de pasăre. S-a simțit atât de vinovat, încât s-a pedepsit de unul singur și nu și-a mai încălțat vreme de trei ani piciorul cu care a călcat puii, nici vara, nici iarna. Apoi a îmbrăcat haina monahală devenind călugăr la o mănăstire dintr-o peșteră.

Se mai spune că și-a prevestit moartea, iar atunci când i-a sosit ceasul a închis gura peșterii cu pietre și și-a dat sufletul. În urma unei viituri puternice, pietrele au fost date la o parte, iar trupul Sfântului a ajuns în apă. Legenda spune că Dumnezeu a trimis un înger să se arate unei copile, în vis. Acesta i-a spus fetiței să își îndrume părinții către apă, pentru a scoate la suprafață trupul Sfântului Dimitrie, în schimbul tămăduirii. Așa s-a aflat de Sfântul Dimitrie cel Nou.

Rușii l-au adus în România

Între anii 1768-1774, armatele rusești, fiind în război cu turcii, au trecut Dunărea și au ocupat mai multe ținuturi bulgărești, printre care și satul Basarabov. Generalul rus Ivan Saltîcov, auzind de moaștele Cuviosului, a poruncit să le trimită în Rusia, dar un credincios român, cu numele Hagi Dimitrie, l-a rugat pe general să le dăruiască României pentru tot ce au pătimit românii din pricina războiului. Moaștele au fost așezate în biserica Mitropoliei de la București, la 13 iulie 1774. Generalul Saltîcov a luat totuși mâna cea dreaptă a sfântului și a trimis-o la Kiev, unde se păstrează și astăzi în Lavra Pecerska.

Bulgarii au vrut să fure trupul sfântului în 1918, când mai mulți soldați au luat racla cu moaștele acestuia și au devastat mai multe obiecte de cult din Mitropolie. Moaștele au fost recuperate de autoritățile române și cele germane, printr-o operațiune specială, chiar când vecinii se pregăteau să-l treacă dincolo de Dunăre.

Minuni săvârșite în București

În istoria Bucureștiului, Sfântul Dimitrie are un loc aparte. Locuitorii Capitalei au fost convinși că i-a scăpat de secete, incendii sau războaie, dar și de ciumă, după cum povestește locotenent-colonelul Dimitrie Papazoglu, la începutul anilor 1800: „La 1815, fiind foarte întinsă această teribilă epidemie în Capitală, au scos pe Sfântul și, după ce au ocolit cu el Capitala, l-au poprit în mijlocul târgului, unde s-au citit rugăciuni către Sfânt. Din acea zi, epidemia a început a scădea treptat și Capitala a scăpat de acel flagel”.

Iar în anul 1827, când a fost o secetă teribilă, mitropolitul împreună cu un sobor de preoți au scos în procesiune moaștele și chiar în acea zi a început o ploaie torențială, care a ținut trei zile și a salvat orașul de foamete. Patru ani mai târziu, a avut loc o altă minune a sfântului Dimitrie, după cum relatează Dimitrie Papazoglu în cartea Istoria fondării orașului București: „Sfântul a mijlocit și pentru vindecarea de holeră din anul 1831, când guvernator al Tării Române era generalul Pavel Kiseleff: Pe la finele lunii septembrie, ordonă generalul Kiseleff a se face sfeștania mare în câmpul Filaretului, aducându-se Sfântul din Mitropolie. Cu toții s-au pus în genunchi, toată generalimea, soldații, clerul, boierii și poporul, cei mai mulți zicând rugăciunile cu lacrimi în ochi. O, minune! Pe la 10 octombrie a scăzut repede numărul morților, care până atunci crescuse îngrozitor, până la 100-160 pe zi. Mărturisesc că minunea asta a fost văzută de mine”.

Ce nu e bine să faci pe 27 octombrie, conform tradiției

În popor circulă multe obiceiuri despre lucrurile care nu se fac în această zi de sărbătoare. Iată câteva dintre ele:

- Nu este bine să speli nici pe 26 octombrie, când este prăznuit Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir, dar nici pe data de 27 octombrie, când este sărbătorit Sfântul Dimitrie cel Nou.

- De ambele sărbători nu ai voie să ceri bani sau să pretinzi lucruri, dacă te-ai oferit să ajuți pe cineva. Cine are datorii, ar trebui să le plătească, pentru a-i merge bine tot anul viitor.

- Nu se coase, nu se croșetează şi nu se tricotează. Totodată este interzis să prelucrezi lâna, să speli sau să mături gospodăria, să speli ori să calci.

- Nu ai voie să te zgârcești la bani sau la alimente, ne e bine să refuzi săracii și nu trebuie să treacă ziua fără să faci o faptă de milostenie.

- De Sfântul Dimitrie nu e bine să faci focul în casă, fiindcă se spune că adevărata căldură e în sufletele oamenilor.

- Pe 26 și 27 octombrie nu ai voie să mănânci nimic până nu se termină Sf. Liturghie la biserică, altfel vei avea probleme cu stomacul.

- În unele zone din țară, se aprinde o roată din paie și este lăsată să se rostogolească la vale. Rolul acestui foc este acela de a le oferi căldură morților și de a feri gospodăria de fiarele sălbatice și de boli. Tăciunii stinși erau aruncați în livadă și grădini pentru a da putere pământului să rodească.

- Nu ai voie să folosești pieptănul, în caz contrar, vei atrage necazuri și primejdii.

- În Bucovina, tradiția spune că cine seamănă usturoiul după ziua de Sf Dimitrie cel Nou va avea anul viitor parte numai de pagubă.

- Femeile trebuie să împartă copiilor fructe uscate, covrigi, mere și nuci.
 

Peste 300.000 de români își sărbătoresc azi onomastica

Numele Sfântului Dimitrie este purtat de mulți români, în diverse forme: Dumitru, Dumitrița, Dimitri, Mitică, Dumitrache, Dumitrana, Mița, Mita, Mimi, Demetra, Dima sau Dumitra. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, sunt 331.485 de români care se numesc Dumitru sau Dumitra și alte derivate. Dintre aceștia, 43.919 sunt femei, iar 287.566 sunt bărbați.