x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Modificări legislative: Operatorii de telefonie pot refuza «Legea Big Brother»

0
Autor: Gabriela Antoniu 09 Mar 2009 - 00:00
Modificări legislative: Operatorii de telefonie pot refuza «Legea Big Brother»


Alina Mihaela Bică, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, răspunde împreună cu un alt coleg de susţinerea proiectului Codului de Procedură Penală (CPP) – şi a Codului Penal dacă se impune – în Parlament şi în relaţia cu societatea civilă. De asemenea, ea va discuta cu organizaţiile nonguvernamentale şi despre noile modificări aduse  Legii 298/2008, cunoscută şi ca "Legea Big Brother".



  • Jurnalul Naţional: Ce aduc nou cele patru coduri juridice? De ce acum, de ce până în mai? Din cauza Raportului pe justiţie?
Alina Mihaela Bică: Raportul pe jus­ti­ţie nu e unicul motiv şi nu e suficient. De zece ani se lucrează la aceste coduri. Noi avem un Cod Penal şi foarte multe legi penale speciale. Şi te trezeşti că modifica­rea unei legi speciale contravine Codului Penal şi viceversa. O noutate pe care o aduc aceste coduri este că toate aceste legi speciale sunt cuprinse în noua reglementare şi armonizate unele cu celelalte. Noul Cod oferă şi procurorului şi jude­că­to­ru­lui posibilitatea să cunoască infrac­ţi­u­nea în ansamblu. Pentru că nu vor mai fi o sută de legi cu o sută de modificări ulterioare. Şi încă un exemplu. Codul Penal micşorează limitele de pedeapsă pentru anumite categorii de infracţiuni, cum ar fi furtul calificat care va fi pedepsit de la 1 la 5 ani de închisoare. Pe de altă parte, noul cod vine şi traduce din necesităţile societăţii româneşti şi introduce o nouă infracţiune: compromiterea intereselor justiţiei. În sensul că divulgi fără drept informaţii confidenţiale. Ce în­seam­nă acest lucru? Că dintr-odată res­pon­sabilizezi judecătorul, procurorul, po­liţistul cu privire la faptul că, dacă pu­ne mâna pe telefon şi anunţă pe cel vizat că mâine va avea loc o percheziţie, va fi pedepsit. Găsim şi o altă infracţiune cum ar fi aceea de a face gesturi obscene, ne­la­lo­cul lor în sala de judecată. Şi nu se re­feră numai la judecător şi procuror, ci la toţi cei prezenţi în sală, inclusiv martorii.

  • APADOR-CH a acuzat legalizarea torturii prin noile prevederi ale CPP. Este adevărat?
Sunt absolut sigură că specialiştii acestei organizaţii au citit cu multă atenţie codurile. Dar cred că nu au făcut o corelare necesară în legătură cu cele două principii reglementate în proiectul Codului de Procedură Penală, la articolul 100: principiul loialităţii administrării probelor şi principiul legalităţii ad­mi­nis­trării probelor. Ce spun de fapt aceste două principii? Că nu poţi să adminis­trezi probe decât cu respectarea dis­po­ziţiilor legale. În acelaşi timp, la articolul 100 alineatul 3 se spune în mod expres că probele obţinute prin tortură, tratamente inumane sau degradante nu pot fi fo­lo­site în procesul penal. Este prevedere expresă. Mai mult decât atât, dacă mer­gem la Codul Penal, legiuitorul a reglementat o infracţiune şi a spus la titlul 4 că este pedepsit acel angajat al statului care vine şi obţine probe, mărturii declaraţii prin folosirea de ame­nin­ţări, violenţă, tortură, loviri, inclusiv prin oferirea unor sume de bani cu privire la persoana cer­cetată. Avem după aceea supunerea la rele tratamente. Constatăm că dacă supunem o persoană la rele tratamente cu executarea unei pedespse sau unei măsuri de siguranţă, iar acea persoană doreşte să colaboreze cu autorita­tea în dorinţa de a scăpa, din nou este in­cri­mi­nată. Şi în fine avem incriminată tortura.

  • Şi atunci de unde această interpretare?
Cine l-a citit sunt sigură că a avut un raţionament. Eu personal nu am reuşit să-l desluşesc. Dar la întâlnirea de săptămâna aceasta în mod cert îi voi întreba. Pe mine m-a surprins şi am spus că nu se poate să avem o astfel de scăpare în Cod. Pot să accept că s-ar putea ca anumite pedepse să fie considerate insuficient corelate cu anumite prevederi internaţionale relaţionate drepturilor omului. Pot să accept, de pildă, un amendament al unui deputat ca reţinerea să nu fie făcută doar pentru 24 de ore, ci pentru 72 de ore, aşa cum este în dreptul american. Cred că nimeni nu poate să conteste că America nu este un stat democratic. Or, dacă legiuitorul american a considerat că organul judiciar are nevoie de un minimum, de 72 de ore să-şi finalizeze procedurile şi cercetările, nu văd de ce să fim noi mai democraţi decât democraţii. Este un amendament benefic şi eu personal am să propun susţinerea lui.

  • Ce alte surse de inspiraţie mai aveţi în afara Codului american?
De pildă, Codul german şi, de asemenea, Codul francez. Am salutat, de pildă, din punctul meu de vedere introducerea instituţiei judecătorului de cameră. Judecătorul care vine şi face verificarea legalităţii rechizitoriului într-un termen foarte strict şi bine delimitat. În minimum 10 zile, maximum 30, el trebuie să verifice dacă rechizitoriul este legal din punct de vedere formal şi de fond.

  • Care va fi efectul acestui filtru?
Cu certitudine un filtru, în sensul de res­tituire a dosarului la procuror într-un termen rezonabil de refacere a urmăririi. Adică, procurorului nu i se mai restituie dosarul după trei ani, când deja impactul cu privire la fapta, posibilitatea de remediere a ordinii sociale încălcate este mult diminuată. Dacă se constată că se impune această restituire, iată că ea se poate face în timp real, procurorul are timpul necesar de a remedia foarte rapid deficienţele constatate, să înveţe din ele, iar ju­de­că­to­rul care va fi investit cu soluţionarea ca­u­zei să poată remedia lucrurile necesare în timp real. Diminuarea perioadei de efec­tu­are a întregii proceduri judiciare este benefică şi pentru acuzator şi pentru acuzat.

  • Ce părere aveţi despre legea privind stocarea datelor din comunicaţii, cunoscută şi ca "Legea Big Brother"?
O consider o lege perfectibilă. În forma actuală nu o consider o lege bună. La ce­rerea procurorului general, de o lună şi jumătate există format un grup de lucru la care participă toate autorităţile implicate în activităţile de  prevenire şi combatere a activităţii infracţionale pe teritoriul României în care am reuşit să ajungem la o formă care este cât de cât acceptabilă, formă pe care o să iniţiem săptămâna aceasta o discuţie cu societatea civilă în care să reuşim să ajungem la o poziţie relativ comună cu privire la această lege, care să satisfacă şi dorinţa de uşurare a activităţii de prevenire şi combaterea a infracţionalităţii, dar şi dorinţa de securitate şi protejare a personelor în societate. În mod cert, nu toată lumea va fi de acord cu forma pe care noi o propunem, dar în mod cert va fi mai acceptabilă decât forma actuală.

  • Care sunt deficienţele urgent de remediat?
În primul rând e o chestiune de percepţie la nivelul societăţii, iar percepţia care a fost transmisă asupra acestei legi trebuie modificată. Legea nu autorizează şi nu dă liber la interceptări de convorbiri telefonice la 23 de milioane de români.

  • Există însă suspiciunea că vor avea acces şi la conţinutul convorbirilor…
Nu, este total greşit. Se doreşte doar crearea unei baze de date care să funcţioneze pe o perioadă de timp relativ scurt – Directiva UE dă o perioadă cuprinsă între şase luni şi doi ani – şi care să permită autorităţilor judiciare să folosească aceste date în situaţii clar delimitate de lege: identificarea unor grupuri de crimă organizată, a unor persoane date dispărute, a unor persoane suspectate că desfăşoară  activităţi cu un caracter deosebit de grav pentru societate. De pildă, finanţarea activităţilor de terorism, de asasinate la comandă. Şi atunci când pleci la identificarea unor astfel de persoane ai nevoie de un minimum de date. De ce? Pentru că nu te poţi duce în faţa judecătorului să soliciţi emiterea de autorizaţii de percheziţie, de interceptări telefonice dacă nu-i prezinţi un minimum de probe. Cum obţii acel minimum de probe? Având nişte date şi indicii care să-ţi permită să te relaţionezi pe piaţă. Or, această lege ce spune? Iată se va constitui această bază de date. Tu, procuror, în momentul în care primeşti informaţia că te afli într-una din situaţiile foarte clar delimitate, nu sunt situaţii generale, ci situaţii anume prevăzute de lege pentru fapte foarte grave, pe care noi le vom identifica şi prevedea în legea respectivă, poţi să emiţi această adresă prin care să soliciţi listingul convorbirilor telefonice. Nu este vorba despre convorbire în substanţă, ci doar poţi vedea de la cine a primit telefon şi cui a dat. Cu ajutorul acestei liste se doreşte să se poată strânge minimum de date şi să intri în legalitate cu un proces penal. Mai mult decât atât, poţi solicita aceste date numai dacă ai un dosar penal. Nu oricare procuror care doreşte să-şi urmărească soţia sau soacra sau prietena emite o adresă pe care o semnează şi, gata, are acces şi află lucruri.

  • Cum veţi reuşi să preîntâmpinaţi astfel de situaţii?
Noi dorim să implementăm în lege o procedură clară, în care autorităţile care beneficiază de această lege să ştie foarte clar în ce situaţii pot să emită autori­za­ţia respectivă, pentru ce cazuri clar pre­vă­zute de lege se pot folosi au­to­ri­za­ţiile, iar operatorii de telefonie mobilă în mo­men­tul în care primesc o astfel de solici­tare să ştie dacă ea este legală sau nu. Iar dacă nu este legală să le oferim po­si­bi­li­tatea să refuze. Să refuze cu toate conse­cin­ţele pentru autoritatea care a emis autorizaţia sau solicitarea respectivă. Şi atunci cred că lumea va fi mai liniştită. Nu suntem un stat poliţienesc, nu dorim să securizăm statul poliţienesc, ci dorim să creăm o bază de date. Ce se întâmplă? Daca nu creăm baza de date respectivă, vom primi solicitări de la sta­tele membre UE, iar dacă eu nu voi răs­pun­de cu promp­titudinea necesară şi conform reglemen­tărilor la care m-am obligat, voi avea alte probleme, pentru că voi fi reclamat în altă parte şi voi primi nişte atenţionări care în final se vor lăsa cu sancţiuni. Din păcate nu mai jucăm singuri.

  • Veţi supune noul proiect dezbaterii publice?
La sfârşitul acestei săptămâni vom iniţia o astfel de discuţie. Deja am lansat o invitaţie pentru joi către un ONG cu privire la această lege. Nu ne deranjează să avem o discuţie şi cu media. Dorim să postăm modificările şi pe site-ul Ministerului Justiţiei şi să primim comentarii de la toată lumea.
Citeşte mai multe despre:   special,   date,   penal,   lege

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021
Galerie Foto Referendumul pe Justiție, inițiat de Klaus Iohannis, odată cu alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, dar și blocajul organizat asupra activității Parlamentului, prin boicotarea lucrărilor...

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la CSM a decis, săptămâna aceasta, să-i prelungească delegarea procurorului Mihai Prună, fratele fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, în funcția de procuror-șef...

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime
Galerie Foto Clotilde Armand a anunțat, ieri, pe contul său de socializare, că a demis conducerile a trei direcții din cadrul Primăriei Sectorului 1, din Capitală. Printre structurile decapitate se numără și Poliția...

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament
Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de...

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani
Galerie Foto Incendiul de la Spitalul de Urgență din Piatra Neamț, unde, sâmbătă, și-au pierdut viața zece pacienți Covid-19, internați la Terapie Intensivă, ar fi pornit de la instalația de alimentare cu energie...

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei
Galerie Foto Alegerile parlamentare bat la ușă, teoretic scrutinul urmând să aibă loc pe data de 6 decembrie, iar actualul Legislativ își încetează mandatul pe data de 21 decembrie. La patru ani de când au fost aleși,...

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat
Galerie Foto „Gras și frumos”, expresie atât de des folosită de părinții și bunicii noștri, nu doar că nu mai este de actualitate, ba chiar a devenit motiv de îngrijorare în vremuri de COVID. Grașii de azi sunt mai...
Serviciul de email marketing furnizat de