Monedele estice plătesc tributul greu al războiului

Monedele estice plătesc un tribut greu în conflictul armat din Ucraina. Leul are până acum cele mai puține pierderi între țările din regiune.

Războiul din Ucraina a perturbat puternic și stabilitatea monetară globală, cu efect mai puternic în Europa. Monedele considerate puternice și-au modificat rapid cursurile de schimb, euro fiind sensibil erodat față de dolar. Se anticipează chiar o egalizare a cursului euro-dolar, în timp ce francul elvețian, ca monedă de refugiu și plasament tradițional în caz de conflict, se întărește vizibil. Banca Central Europeană este obligată să iasă din poziția de imobilism pentru a interveni, prin măsuri mai active, pentru susținerea euro. La summitul de la Versailles al Consiliului European de săptămâna trecută, Christine Lagarde, președinta BCE, a prezentat o perspectivă sumbră: inflație de 6 procente în Zona Euro și efecte economice negative de ansamblu ca urmare a prețurilor la energie, a sancțiunilor economice împotriva Rusiei și prelungirii conflictului ruso-ucrainean. Este de așteptat o reducere a cumpărării de active și o creștere a dobânzii directoare a BCE, înghețată de mult timp la zero.

Banii esticilor, sub presiune

 Pericolul cel mai mare care amenință mai ales țările estice este stagflația - manifestarea simultană a stagnării economiei cu o inflație ridicată. Economiile din această zonă au ieșit cu cele mai mari pierderi din criza COVID și se aflau în faza de convalescență atunci când a izbucnit războiul ruso-ucrainean. Imediat după declanșarea războiului, monedele naționale din Rusia și Ucraina s-au prăbușit pe piețele valutare, iar zlotul polonez, forintul maghiar și coroana cehă au înregistrat corecții puternice după câteva zile. Țările aflate în prima linie a conflictului, la granița cu războiul, care au și expuneri puternice pe piața Rusiei, și Ucraina plătesc tributul cel mai mare. Rusia va avea o restrângere a PIB de 15 procente în 2022, pierzând două decenii de creștere. Rubla a devenit o monedă paria, de care fuge toată lumea. Pentru Ucraina nu se dau evaluări de PIB, dar la casele de schimb, grivna este la cumpărare la jumătate față de cotația oficială a Băncii centrale de la Kiev, după ce FMI a acordat un ajutor de urgență Ucrainei, injectând o picătură de încredere monedei aflate în derivă.

Băncile centrale intervin pentru susținerea cursului

De la începutul crizei din Ucraina, monedele din est au suferit deprecieri față de dolar și euro. Tendința este clară pe piața valutară, mai ales pentru monedele naționale ale Poloniei, Ungariei și Cehiei, mai puțin evidente pentru România și Bulgaria, toate țări UE din afara ZE. Moneda poloneză și cea maghiară au scăzut cu maxime de 11 la sută față de dolar, economiile lor fiind legate mai puternic de piețele țărilor aflate în conflict. Forintul s-a depreciat și din cauza vânzărilor masive de fonduri speculative prezente pe piața din Ungaria. Potrivit datelor existente, băncile centrale din Polonia, Ungaria și Cehia au intervenit pentru susținerea monedelor lor.

Leul se ține CEL MAI BINE pe flancul estic

 Conflictul de la granițele României se repercutează și asupra economiei, aflată, ca în toate țările din regiune, sub stresul de adaptare la situația geopolitică gravă. Inflația a ajuns în România la 8,5 la sută în februarie, fenomenul fiind global. Nu trebuie să credem că apartenența la ZE te-ar feri de inflație. Țările baltice, care au deja vechime în ZE, înregistrează o inflație de 11-14 procente, iar în Polonia, Bulgaria și Cehia acest indice trece de 9 la sută. Cum se plasează leul în acest ansamblu al suferinței monetare pe flancul estic al UE? 

Banca Națională prezintă un tablou realist

Dan Suciu, directorul Direcției comunicare a Băncii Naționale a României, purtătorul de cuvânt al instituției, a prezentat în 14 martie răspunsuri la o serie de întrebări puse frecvent în spațiul public legate de evoluția inflației și cursul de schimb. Există o corelație directă între creșterea inflației și a dobânzilor, acestea crescând peste tot în lume. Oficialul BNR a precizat că „în România, dobânzile continuă să fie sub rata inflației”. Este de reținut că rata inflației a coborât acum la mijlocul clasamentului în țările UE, iar cursul de schimb al leului a fost relativ stabil pe piața interbancară, în timp ce zlotul și forintul au avut corecții substanțiale.

„În România, dobânzile continuă să fie sub rata inflației, iar cursul de schimb a fost relativ stabil”  

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR

 Încredere în stabilitatea financiară a statului 

 România a rambursat fără probleme datorii de miliarde de dolari   

Purtătorul de cuvânt al BNR a făcut o serie de precizări privind capacitatea statului român de a gestiona situația financiară ca urmare a tensiunii generate de agresiunea rusă asupra Ucrainei. Dan Suciu a explicat că dobânzile de împrumut ale statului au crescut în ultima vreme, dar aceasta s-a întâmplat nu numai în România, ci și în regiune, chiar într-o măsură mai mare, și nu reprezintă o scădere de încredere în statul român: „În ultimele două luni statul român a rambursat două împrumuturi substanțiale angajate anul trecut: pe 7 februarie, o emisiune de titluri de stat denominate în dolari SUA, cu scadența inițială de 10 ani, în valoare de 2,1 miliarde USD, iar pe 8 martie 2022 a avut loc rambursarea unei emisiuni de titluri de stat, în valoare de 10,5 miliarde de lei. Dacă nu exista încredere în starea financiară a statului român, asemenea rambursări s-ar fi făcut cu mare dificultate. Rambursările  s-au făcut fără probleme, cu toate că în această perioadă a început războiul din Ucraina, care a adus multă tensiune și volatilitate în piețele financiare internaționale”.