Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În această motivare, Curtea dinamitează toate dosarele mai vechi de anul 2012, aflate încă pe rolul parchetelor sau instanțelor, arătând că procurorii nu aveau temei legal să întrerupă acest curs al prescripției, începând cu anul 2018, când CCR a declarat, pentru prima dată, acest articol din Codul penal ca fiind neconstituțional.
„Motivarea Deciziei CCR pe prescripția specială este bombă atomică, ba chiar tatăl tuturor bombelor atomice, e un Satan juridic”, scrie avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii, după ce Curtea Constituțională a publicat pe portalul său documentul incendiar. Conform avocatului citat, „din 2018, până la recenta Ordonanță de Urgență pe Codul penal, care se aplică doar pe viitor, nu au existat cauze de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale! Decizia și, deci, implicit prescripția generală al cărei curs nu se întrerupe și a cărei durată nu se prelungește se aplică în toate dosarele aflate încă în stare de judecată, nesoluționate definitiv”.
Pasajele Deciziei care dinamitează procesele pe rol
Concret, pentru că Parlamentul sau Guvernul nu au intervenit asupra legii, după precedenta decizie a CCR nr. 297 din 2018, prin care s-a declarat neconstituțională doar o parte din articolul 155 alineat 1 Cod penal, judecătorii constituționali arată, în motivarea publicată, că din 2018 și până la recenta reglementare a chestiunii prin OUG, nu a existat temei pentru întreruperea prescripției penale.
Iată două pasaje demolatoare din această decizie: „Curtea constată că ansamblul normativ în vigoare nu oferă toate elementele legislative necesare aplicării previzibile a normei sancționate prin Decizia nr.297 din 26 aprilie 2018. Astfel, deși Curtea Constituțională a făcut trimitere la vechea reglementare, evidențiind reperele unui comportament constituțional pe care legiuitorul avea obligația să şi-l însuşească, aplicând cele statuate de Curte, acest fapt nu poate fi interpretat ca o permisiune acordată de către instanța de contencios constituțional organelor judiciare de a stabili ele însele cazurile de întrerupere a prescripției răspunderii penale”.
„În consecință, Curtea constată că, în condițiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absența intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit art.147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale”, mai arată documentul citat
Ordonanța prin care s-a „reparat” această neconstituționalitate riscă să fie declarată, la rândul ei, neconstituțională
Situația a fost reglementată abia în 30 mai 2022, când Guvernul condus de Nicolae Ciucă a găsit de cuviință să emită o Ordonanță de Urgență, pentru articolului 155 alineat 1 din Codul Penal. Mai exact, conform reglementării „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”.
Citește pe Antena3.ro
Această ordonanță nu are efecte, însă, și pentru trecut, mai exact pentru perioada 2018 – 30 mai 2022, ci se aplică doar pentru viitor. Asta, în cazul în care va rămâne în vigoare. Avocatul Adrian Toni Neacșu, precum și alți juriști, consideră această OUG profund neconstituțională, iar unii apărători ai unor inculpați au și ridicat deja excepții de neconstituționalitate.
Asta, deoarece, în data de 26 mai 2019, președintele Klaus Iohannis a organizat un referendum, prin care cetățenii români erau chemați să se pronunțe cu „DA” sau cu „NU” la două întrebări considerate, la vremea respectivă, esențiale pentru combaterea flagelului corupției/. Cea de-a doua întrebare a Referendumului suna astfel: „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe?”. Conform Biroului Electoral Central, 6.477.865 de cetățeni cu drept de vot au răspuns „DA”. Iar CCR a validat aceste răspunsuri.
