Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Schimbările de pe piaţa muncii din vestul Europei au creat noi posibilităţi pentru femeile din Balcani care vor să muncească în străinătate. Un vis pentru unele femei, un coşmar pentru unele dintre familiile lăsate în urmă.
În august anul trecut, când şi-a sărbătorit ziua de naştere, Alina arăta ca şi când ar fi avut 40 de ani, cu toate că împlinise numai 29. Am întâlnit-o la o cafenea din Deruta, un orăşel italian liniştit, în apropiere de Perugia. Alina tocami avusese o discuţie telefonică cu fetele ei, adolescente, care sunt în România."Tot ce trebuie el să facă este să se asigure că ele sunt îngrijite, că au mâncare şi că îşi fac temele. Şi, totuşi, pare să fie mult pentru el. Este mai uşor să te destrăbălezi, să bei şi să te bagi la jocuri de noroc. Cu banii mei!", povesteşte ea despre bărbatul său. Când Alina şi-a părăsit Găeştiul natal în 2006, pentru a munci în Italia ca îngrijitoare la o bătrână aflată în scaun cu rotile, Cosmin, bărbatul ei, a rămas acasă.
După ce a vorbit la telefona, ea şi-a aprins nervos o ţigară. Aflase că soţul dispăruse de câteva zile de acasă cu toţi banii familiei. Din păcate, Alina este doar una dintre zecile de mii de femei din Balcani care muncesc în Vest şi care au devenit singurele întreţinătoare ale familiei. Este reversul unui tradiţii în care bărbaţii emigrau pentru a munci în străinătate, această schimbare aducând multe tensiuni în sânul unor astfel de familii.
VESTUL SCHIMBĂ ESTUL
Studiile UNDESA, Departmentul pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU, instituţie care monitorizează modul în care se dezvoltă migraţia pe plan mondial, demonstrează că, începând cu 1990, numărul femeilor care au emigrat l-a depăşit pe cel al bărbaţilor mai peste tot în Balcani: Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, România şi Serbia. Datele UNDESA arată că, în această regiune, procentul femeilor care emigrează pentru a munci este mai mare decât media globală.
Acest fenomen este şi mai evident în Macedonia şi Bulgaria, unde femeile au emigrat din zona Balcanilor. Căderea Cortinei de Fier în 1989 şi războaiele care au zguduit fosta Iugoslavie în anii '90 au dus la creşterea tot mai mare a numărului femeilor care emigrau din zona Balcanilor şi care ajungeau să fie cap de familie.
În Vest, meseriile care în mod tradiţional sunt rezervate femeilor imigrante din Balcani sunt foarte prost plătite şi fac parte dintr-o zonă a economiei în care se simte o acută lipsă a forţei de muncă. Mai exact, ele îşi găsesc de lucru ca femei de serviciu, menajere la hoteluri sau îngrijitoare pentru bătrâni şi bolnavi. Conform unui studiu din 2007 al Open Society România, din cele aproape 255.000 de românce care lucrează temporar în Italia, 88% au lucrat, cel mai adesea ilegal, ca îngrijitoare.
Sociologii au observat că familiile în care soţia lucrează în străinătate şi este singura întreţinătoare au trecut prin schimbări majore,în multe cazuri neprevăzute. "Se observă o creştere a numărului de familii din Balcani în care femeia este singura care aduce bani în casă. Această tendinţă reconfigurează familiile tradiţionale, schimbă mentalitatea patriarhală şi zguduie serios comunităţile rurale", a declarat sociologul croat Ivan Prolic.
Citește pe Antena3.ro
El a mai precizat că această tendinţă de creştere este atât de nouă încât s-au făcut foarte puţine studii pe această temă şi că, din punct de vedere sociologic, fenomenul este foarte interesant şi trebuie tratat cu mare atenţie.
E GREU SĂ FII "BADANTE"
Alina are o meserie pe care nu mulţi italieni au de gând să o practice şi o face pentru un salariu pe care aceştia îl consideră ofensator de mic. Cu toate acestea, ea reuşeşte să trimită familiei 400 euro în fiecare lună. Găeşteanca are grijă de o bătrână de 77 de ani, care i-a promis că îi va lăsa casa prin testament, fapt care o face pe româncă să fie şi mai ambiţioasă în a trece peste toate greutăţile. "Aştept ca ea să moară", admite Alina aprinzându-şi altă ţigară.
Din cauza acestei promisiuni, ea trece peste faptul că nu o simpatizează prea mult pe bătrână, despre care crede că este rasistă. Alina citise anul trecut în Corriere della Sera despre o italiancă arestată pentru că abuzase de îngrijitoarea ei româncă timp de un an. Practic, italianca o făcuse sclavă, o ameninţa că o denunţă autorităţilor, pentru că muncea ilegal, şi o forţa să trăiască într-o pivniţă.
În Italia, reacţiile împotriva imigranţilor s-au înmulţit mai ales de când cu criza economică, arată un raport al Caritas Migrante, o organizaţie neguvernamentală din Roma. Antonio Ricci, specialist în imigraţie, spune însă că Italia ar trebui să mulţumească milioanelor de imigranţi legali şi ilegali fără de care economia ţării ar suferi enorm. Femeile din Europa de Est, care sunt angajate de particulari pentru a avea grijă de bolnavi sau de bătrâni, acoperă o zonă în care politicile sociale ale guvernului italian sunt ineficiente.
Din aceste motive, acest tip de muncă nu a fost inclus în măsurile antiimigraţie impuse anul trecut de guvernul italian. Totuşi, dispreţul italienilor faţă de străini este foarte vizibil, această animozitate putând fi găsită şi în multele modalităţi în care este pronunţat cuvântul "badante", care face referire la imigrantele care lucrează ca îngrijitoare. Femeile ca Alina duc o luptă din care cu greu pot ieşi învingătoare. Visul emancipării prin faptul că sunt active pe piaţa muncii în alte ţări poate să devină un coşmar mai ales pentru familiile lor. Şi în special pentru copiii care nu mai pot fi ataşaţi de o mamă care vine o săptămână sau două pe an şi aduce cadou câte un iPod.
ABANDONUL SFÂRŞEŞTE ÎN SUICID
Un studiu al Asociaţiei Americane de Psihiatrie a demonstrat că, asemenea femeilor de afaceri din Occident, imigrantele din Europa de Est suferă adesea de depresie, dificultăţi de adaptare la noi situaţii sau schimbări de comportament. România a experimentat un nou şi terifiant sindrom: sinuciderile copiilor ale căror mame i-au lăsat acasă şi-au plecat în străinătate.
În 2008, conform UNICEF şi Social Alternatives Association, care au făcut o cercetare în România, aproape 350.000 de copii aveau cel puţin un părinte care lucra în altă ţară. Zeci de copii s-au sinucis din cauza lipsei grijii părinţilor sau a abandonului, după cum arătau bileţelele lor de adio. Din punctul de vedere al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului, viitorul celor 126.000 de copii care au ambii părinţi plecaţi la muncă nu este prea luminos. Atât timp cât părinţii trimit bani şi rudele au grijă de ei totul este perfect. Dar ce va fi când nu totul va fi roz?
O LUME FĂRĂ FEMEI
Varshets, din regiunea bulgară Montana, este un astfel de orăşel faimos pentru apele sale minerale, dar şi pentru faptul că cei aproape 5.000 de locuitori sunt în mare parte bărbaţi necăsătoriţi, soţi fără loc de muncă şi copii fără mame. Femeile au plecat în Italia şi Spania. Bor-Cvor, un snack bar de pe strada principală, e plin de bărbaţi. Peter Dimov, un muncitor în construcţii, nu şi-a văzut soţia de un an.
El nu s-a sfiit să recunoască că a plâns atunci când fiul l-a întrebat ce culoare au ochii mamei. Mulţi bărbaţi din Varshets au învăţat să gătească sau să-şi înveţe fetele cum să treacă peste crizele adolescenţei. "Nu am apreciat ce făcea nevasta mea până când nu mi-am pierdut slujba şi ea a plecat în Italia. Acum realizez că munca în construcţii e floare la ureche", a admis Peter.
"Se reconfigurează familiile tradiţionale, se schimbă mentalitatea patriarhală şi se zguduie serios comunităţile rurale" Ivan Prolic, sociolog croat
"Tot ce trebuie el să facă este să se asigure că fetele sunt îngrijite, că au mâncare şi că îşi fac temele. Este mai uşor să te destrăbălezi, să bei şi să te bagi la jocuri de noroc"
Alina, badantă în Italia
Acest articol a fost realizat în cadrul programului Bursa pentru Excelenţă în Jurnalism, o iniţiativă a Robert Bosch Stiftung şi a Fundaţiei ERSTE, în cooperare cu Reţeaua Balcanică de Investigaţii Media, BIRN.
