Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PESTE 25 DE MILIOANE DE EURO, PLĂTITE DE NOI TOŢI
Au mai rămas două săptămâni până la Summit-ul NATO de la Bucureşti.
Organizatorii, dar nu numai ei, se mobilizează pentru ca evenimentul să
iasă ca la carte. Se amenajează birourile şi sălile de la Parlament, se
fac steagurile, se schimbă mochetele, se pregătesc hotelurile, se
pregătesc maşinile. O mobilizare de peste 25 de milioane de euro, bani
publici alocaţi evenimentului şi pentru care oficialii promit să dea
socoteală după summit.
PESTE 25 DE MILIOANE DE EURO, PLĂTITE DE NOI TOŢI
Au mai rămas două săptămâni până la Summit-ul NATO de la Bucureşti. Organizatorii, dar nu numai ei, se mobilizează pentru ca evenimentul să iasă ca la carte. Se amenajează birourile şi sălile de la Parlament, se fac steagurile, se schimbă mochetele, se pregătesc hotelurile, se pregătesc maşinile. O mobilizare de peste 25 de milioane de euro, bani publici alocaţi evenimentului şi pentru care oficialii promit să dea socoteală după summit.
25,7 milioane de euro. Atât ne costă organizarea Summit-ului NATO la Bucureşti în perioada 2-4 aprilie. Ce câştigă România, în calitate de ţară gazdă, de pe urma acestui mare eveniment? Imagine, în primul rând, şi apoi bani.
Secretarul de stat în MAE, Victor Micula, afirmă că Summit-ul NATO de la Bucureşti, care va avea loc în perioada 2-4 aprilie, va fi cel mai mare eveniment organizat vreodată în România, dar şi cel mai mare summit din istoria Alianţei. Vor fi prezenţi oficiali din cele 26 de state membre, dar şi din cele 23 de state partenere, precum şi reprezentanţi ai unor instituţii şi organizaţii importante, printre care UE, ONU şi Banca Mondială.
CÂŞTIG DE IMAGINE. "Vom avea o expunere mediatică pozitivă a ţării pe plan internaţional. Vom avea imagine. Mai e aspectul politic şi totodată ideea că în Bucureşti se iau hotărâri importante la nivel global", ne-a declarat secretarul de stat al MAE, Victor Micula, întrebat care sunt beneficiile României de pe urma Summit-ului. Totodată, el a subliniat posibilitatea Armatei române de a se afirma în cadrul Alianţei, dar şi îmbunătăţirea climatului de afaceri. Potrivit secretarului de stat, România va avea parte de investiţii atât pe termen scurt, cât şi lung. Companiile româneşti care îşi vor pune la dispoziţie serviciile pe perioada Summit-ului vor avea de încasat bani frumoşi. Cele mai câştigate vor fi hotelurile, restaurantele şi firmele de catering care vor servi delegaţiile oficiale, dar şi jurnaliştii străini şi echipele de IT care vor fi prezente la Summit. "Numai volumul încasat de hotelurile unde vor sta delegaţiile oficiale se ridică la 1,4 milioane de euro pe zi. Jurnaliştii consumă şi ei... Mai sunt oameni care vor rămâne pentru turism după summit... Oameni care vor dori să se întoarcă în România să vadă locuri despre care au auzit acum", a precizat Micula. În total, este vorba despre aproximativ 3.000 de delegaţi şi 3.500 de ziarişti, a spus Victor Micula, precizând că este confirmată deja participarea a 24 de şefi de stat, 26 de premieri şi 87 de oficiali cu rang de ministru. Potrivit acestuia, suma investită de România pentru organizarea Summit-ului se justifică. Micula a ţinut să sublinieze că ţara noastră a economisit o parte din banii necesari acestui eveniment datorită organizării Sommet-ului Francofoniei în septembrie 2006, când au fost investite 9 milioane de euro. Pentru Summit-ul NATO organizat la Praga au fost cheltuiţi 26 milioane de euro, cel de la Istanbul a costat 36 milioane de dolari, iar ultimul, cel de la Riga, 60 de milioane de euro.
CUM SUNT ÎMPĂRŢIŢI BANII. Bugetul alocat organizării şi desfăşurării Summit-ului NATO este distribuit după cum urmează: Administraţia Prezidenţială – 1,8 mil. RON; Camera Deputaţilor – 25,46 mil. RON; Cancelaria Primului-ministru (Agenţia pentru Strategii Guvernamentale) – 5,577 mil. RON; Ministerul Afacerilor Externe – 20,436 mil. RON; Ministerul Apărării – 3,367 mil. RON; Primăria Bucureşti – 5,922 mil. RON; Primăria Otopeni – 0,965 mil. RON; Secretariatul General al Guvernului – 0,065 mil. RON; Senatul – 3,995 mil. RON; Serviciul de Protecţie şi Pază – 8,530 mil. RON; Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – 9,245 mil. RON; Societatea Română de Radio – 0,270 mil. RON; TVR – 5,220 mil. RON; Ministerul Sănătăţii – 1,457 mil. RON. După cum se poate observa, Parlamentul – Camera Deputaţilor şi MAE beneficiază de cele mai mari bugete, fiind principalii organizatori ai evenimentului.
AMENAJĂRI. Pentru ce ar avea nevoie Parlamentul de atâţia bani? Un exemplu este amenajarea spaţiilor din clădire. Pregătirile pentru Summit au început în urmă cu câteva săptămâni. Muncitorii firmelor contractate pentru amenajarea spaţiilor alocate pentru desfăşurarea Summit-ului au amplasat deja pe holul de la nivelul P, unde se află centrul de presă, câteva sute de birouri din cele 1.000 care au fost achiziţionate pentru ziariştii din presa scrisă. Pentru amplasarea tuturor birourilor la acest nivel, muncitorii au fost nevoiţi să demenajeze Muzeul Palatului Parlamentului. A venit apoi rândul holurilor din faţa sălii de plen, nivelul P1, unde au început să se monteze şi să se amplaseze, la milimetru, alte câteva sute de birouri pe două coloane. Potrivit declaraţiilor secretarului de stat din MAE, Victor Micula, Centrul Media se va întinde pe cinci etaje ale Aripii Izvor din Palatul Parlamentului, fiind dotat cu 1.000 de staţii de lucru, dintre care 50 cu calculatoare. Organizatorii pregătesc 16 săli de conferinţe, dintre care una cu o capacitate de 400 de locuri şi traduceri simultane în patru limbi, două cu o capacitate de 120 de locuri fiecare şi traducere simultană în trei limbi, trei săli cu o capacitate de 90 de locuri fiecare fără traducere. Restul sălilor au o capacitate de câte 35 de locuri fiecare.
MOCHETĂ ALBASTRĂ. Potrivit dispoziţiilor primite de la Secretariatul General al NATO, Secretariatul General al Camerei a dispus înlocuirea covoarelor roşii de pe holurile în care vor fi amplasate centrele media cu supranumita "mochetă NATO", din cauza culorii sale albastre, care coincide cu culoarea de fond a siglei NATO. Despre mocheta specială comandată pentru Summit, secretarul general al Camerei Deputaţilor, Gheorghiof, a spus că este "de unică folosinţă", având în vedere că va fi călcată zilnic de mii de persoane. El a spus că soarta mochetei va fi decisă după Summit, în funcţie de gradul de degradare a acesteia.
Nu doar covoarele roşii nu au fost pe placul inspectorilor de la Bruxelles, ci şi numărul toaletelor din Parlament. Aceştia au cerut şi ca jurnaliştii să nu se poată întâlni la cabine cu oficialii NATO. Astfel, ar fi sugerat ca guvernul să închirieze cabine mobile, cu dotări moderne, care ar fi ajuns să coste 6.000 de euro săptămânal. Secretarul general adjunct al Camerei Deputaţilor, Mihai Unghianu, le-a explicat însă că Parlamentul respectă toate normele sanitare în vigoare, că există suficiente toalete, nefiind nevoie de cabine mobile. "Noi am demonstrat că la numărul pe care îl avem, luând o medie, să spunem, de două minute de consumator, în aproximativ o oră îi servim pe toţi 6.000", a spus Unghianu.
Maşini Mercedes şi Ford pentru delegaţii
Sibiu ţine steagul sus
- de Dan Tomozei
Familia Bălan din Sibiu a intrat în economia de piaţă la mijlocul anilor ’90. Asumând riscuri bine calculate, au început o afacere în croitorie, contractând renumitele lonuri. Volumul mare de muncă şi profitul scăzut au produs o reaşezare a proiectelor, mărirea riscului şi de aici până la cel mai căutat producător de drapele, steme, fanioane realizate prin imprimare pe suport textil sau broderie din România nu a mai fost decât un pas. Mai mult, firme din Europa sau renumite echipe de fotbal solicită serviciile familiei Bălan.
PROIECTUL NATO. La sfârşitul anului 2007, organizatorii Summit-ului NATO de la Bucureşti au organizat licitaţia pentru asigurarea imaginii fiecărei ţări reprezentate la marele eveniment militar. După postarea anunţului pe www.e-licitatii.ro, una dintre candidate a fost si SC Metropolis Digital Flags&Specials SRL din Sibiu, condusă de familia Bălan.
Experienţa câştigată după contractele avute pentru Zilele Francofoniei, Capitala Culturală Europeană Sibiu 2007, Întâlnirea Internaţională Ecumenică, Campionatul European de Baschet Cadeţi şi chiar Jocurile Olimpice Atena 2005 au detaşat în câştigătoare mica societate de la Sibiu. După încheierea procedurilor specifice achiziţiilor din bani publici, în urmă cu aproape două săptămâni, la Sibiu a venit acordul de începere a producţiei de drapele şi însemne ce vor fi folosite în aprilie.
500 DE DRAPELE, 60 DE INSTITUŢII. "Pentru noi a fost o nouă provocare acest eveniment. Aveam emoţii în privinţa calităţii produselor, pentru că noi folosim materiale de calitate, fapt ce conduce la un preţ ceva mai mare. Însă cred că importanţa evenimentului a determinat organizatorii să ţină cont şi de raportul calitate-preţ, nu doar de preţ", spune Alexandru Bălan. Aşa s-a ajuns ca în micuţa fabrică a familiei să fie începută producţia a peste 500 de drapele, fanioane şi drapele pentru maşinile oficiale. Toate reprezentând cele 26 de state membre, 23 de state partenere, ţări nemembre invitate la Summit şi instituţii europene sau mondiale: Uniunea Europeană, Organizaţia Naţiunilor Unite, Banca Mondială etc.
"Peste câteva zile avem termenul de predare finală a produselor. Termenul scurt de predare din momentul primirii ordinului de execuţie a reprezentat doar în parte o problemă. Spun asta pentru că avem tehnologia şi experienţa necesare pentru a face faţă unei asemenea cereri. Ca şi comparaţie, pentru Francofonie am avut de executat un număr relativ apropiat de drapele, însă pentru 78 de ţări sau instituţii". Drapelele care vor fi arborate pe traseele oficiale au fost deja predate organizatorului, zilele acestea fiind în faza de finisare cele pentru Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni şi cele aferente maşinilor oficiale.
Majoritatea femei, angajatele familiei Bălan mă întâmpină cu un zâmbet la intrarea în spaţiile rezervate finisării drapelelor. "Nu suntem obişnuite cu presa. Noi ne vedem munca la televizor, iar vedetele sunt steagurile şi fanioanele", îmi spune o doamnă care "toarce" la maşina de cusut un drapel uriaş cu însemnele NATO. Este angajată de la deschiderea afacerii. "Nu ştiu câte steaguri am făcut, dar sunt kilometri în care poţi cuprinde toate ţările lumii. Pe majoritatea deja le ştim pe de rost. Este ca o şcoală la locul de producţie"... râde timid şi îşi continuă munca uşor intimidată.
STEAUA, ARSENAL... Alături de mari cluburi din Europa sunt doar o parte din clienţii familiei Bălan. Investiţia în broderie pe suport textil a lansat afacerea în lumea marilor clienţi. "Am început greu şi pot spune că a fost o perioadă în care ne-am luat de la gură. Am făcut credite, am luat şi fonduri nerambursabile şi am reuşit să intrăm în reala economie de piaţă, după ce am renunţat la contractele de lon. A fost o joacă ideea cu broderia, însă acum avem o afacere care se realizează prin cea mai performantă tehnologie. Faptul că mari echipe de sport vin la noi este, dacă vreţi, o mândrie, însă, pentru noi angajaţii care ne sunt alături de la început înseamnă mult mai mult."
Ofiţer în rezervă, de profesie actor, Alexandru Bălan poartă încă timbrul unui personaj de scenă. Combinaţia interesantă dintre militărie şi actorie are în prim-plan arta şi mai apoi spiritul cazon. Poate tocmai de aici şi sloganul de "luptă" impus colegilor, "Steagul sus!", la care ţine cel puţin la fel de mult ca şi la afacerea care va da imaginea României peste câteva săptămâni.
Transparenţă
Detaliile legate de achiziţiile efectuate pentru Summit vor fi oferite presei după două săptămâni de la încheierea lucrărilor. "Atunci vom prezenta toate documentele care au stat la baza desfăşurării achiziţiilor publice, toate detaliile legate de costuri, de firme", a mai spus Unghianu. "S-au respectat toate procedurile de achiziţii reglementate de legislaţia română. S-a mers pe cerere de ofertă, dar au existat şi contracte cu negociere directă, dar din mai multe surse", a precizat secretarul general adjunct. Potrivit lui Unghianu, s-a recurs şi la achiziţii directe, pentru că au existat unele disfuncţionalităţi, cei de la Bruxelles comunicând necesităţile pentru săli prea târziu. "Au existat unele probleme de comunicare între MAE, Cameră şi MapN care şi-au găsit rezolvarea undeva între 10-15 februarie, şi din acel moment s-a schimbat modul de lucru între instituţii şi s-a ajuns ca NATO şi MAE să dea detaliile legate de configuraţia sălilor", a explicat Unghianu. El a subliniat că toţi câştigătorii achiziţiilor au fost verificaţi de SPP împreună cu alte instituţii specializate, conform legislaţiei privind siguranţa naţională. Firmele respective au fost luate la bani mărunţi din punct de vedere al bonităţii, seriozităţii şi cifrei de afaceri.
