Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În Alianţa Nord-Atlantică "hotărârile nu se iau după sentimente”, a declarat ieri ambasadorul Wolfgang Ischinger, reprezentantul permanent al Germaniei în Marea Britanie, la panelul având ca temă "Uşa NATO : deschisă sau închisă”, din cadrul "Conferinţei de la Bucureşti”, organizată de German Marshall Fund (GMF) şi Chatham House, la Cercul Militar.
În Alianţa Nord-Atlantică "hotărârile nu se iau după sentimente”, a declarat ieri ambasadorul Wolfgang Ischinger, reprezentantul permanent al Germaniei în Marea Britanie, la panelul având ca temă "Uşa NATO : deschisă sau închisă”, din cadrul "Conferinţei de la Bucureşti”, organizată de German Marshall Fund (GMF) şi Chatham House, la Cercul Militar.
Ambasadorul german, a cărui ţară a fost prima care a propus extinderea NATO la începutul anilor ‚90, după căderea Zidului Berlinului, când, rând pe rând, ţările din fostul bloc sovietic au răsturnat regimurile totalitare, a explicat că, în contextul actual, extinderea Alianţei nu mai presupune aceleaşi condiţii ca acum, deoarece, în cei zece ani de când a început procesul, membrii săi s-au dublat aproape. Dezbaterile au fost dominate de extinderea Alianţei cu două foste republici sovietice, Ucraine şi Georgia, pe care preşedintele american George Bush le susţine din plin, dar pe care Rusia nu vrea cu nici un chip să le vadă în NATO.
TREI CONDIŢII. Ischinger a explicat că, la baza hotărârilor de primire de noi membri în Alianţă, trebuie să se afle trei întrebări, şi anume, dacă pentru ţara respectivă calitatea de membru NATO ar fi un lucru bun, apoi, dacă tara respectivă, în calitate de viitor membru ar fi bună pentru Alianţă şi, în al treilea rând, dacă aderarea la NATO a ţării respective ar fi bună sau nu pentru stabilitatea şi securitatea promovate de NATO. "Dacă există trei răspunsuri, atunci e bine să invităm ţara în Alianţă, iar dacă există fie şi unul negativ, e bine să ne mai gândim”, a spus diplomatul german, afirmând foarte sugestiv că "NATO este o organizaţie foarte serioasă şi nu e cazul să facem opere de caritate şi nici să deranjăm pe cineva”. Această din urmă remarcă a fost o aluzie la faptul că, recent, cancelarul german, Angela Merkel, care se opune ferm, alături de alţi membri ai Alianţei, la o extindere cu fostele republici sovietice Ucraina şi Georgia, a afirmat că ţara sa nu are interesul să "lezeze” Rusia,care, evident, nu vede cu ochi buni extinderea Alianţei până la graniţele sale.
LECŢIA BALTICă. La rândul său, preşedintele leton Valdis Zatlers a subliniat importanţa acordării celor două ţări a planului de aderare MAP – precursorul integrării - în cadrul actualului summit NATO, de la Bucureşti. "Eu aş da MAP Ucrainei şi Georgiei” a spus el , chiar dacă populaţia acestor ţări nu sprijină dorinţă autorităţilor din cele două ţări. Zatlers a explicat că Letonia a devenit mai conştientă de importanţa integrării în Alianţă şi mai eficientă în aplicarea reformelor după ce a fost invitată să adere la NATO. "Dacă MAP nu e, nu există nici acţiune”, a conchis preşedintele leton, adăugând că, din experienţa Alianţei, s-a constatat că "multe ţări şi-au îmbunătăţit situaţia după aderarea” la NATO.
Ambasadorul german, a cărui ţară a fost prima care a propus extinderea NATO la începutul anilor ‚90, după căderea Zidului Berlinului, când, rând pe rând, ţările din fostul bloc sovietic au răsturnat regimurile totalitare, a explicat că, în contextul actual, extinderea Alianţei nu mai presupune aceleaşi condiţii ca acum, deoarece, în cei zece ani de când a început procesul, membrii săi s-au dublat aproape. Dezbaterile au fost dominate de extinderea Alianţei cu două foste republici sovietice, Ucraine şi Georgia, pe care preşedintele american George Bush le susţine din plin, dar pe care Rusia nu vrea cu nici un chip să le vadă în NATO.
TREI CONDIŢII. Ischinger a explicat că, la baza hotărârilor de primire de noi membri în Alianţă, trebuie să se afle trei întrebări, şi anume, dacă pentru ţara respectivă calitatea de membru NATO ar fi un lucru bun, apoi, dacă tara respectivă, în calitate de viitor membru ar fi bună pentru Alianţă şi, în al treilea rând, dacă aderarea la NATO a ţării respective ar fi bună sau nu pentru stabilitatea şi securitatea promovate de NATO. "Dacă există trei răspunsuri
LECŢIA BALTICă. La rândul său, preşedintele leton Valdis Zatlers a subliniat importanţa acordării celor două ţări a planului de aderare MAP – precursorul integrării - în cadrul actualului summit NATO, de la Bucureşti. "Eu aş da MAP Ucrainei şi Georgiei” a spus el , chiar dacă populaţia acestor ţări nu sprijină dorinţă autorităţilor din cele două ţări. Zatlers a explicat că Letonia a devenit mai conştientă de importanţa integrării în Alianţă şi mai eficientă în aplicarea reformelor după ce a fost invitată să adere la NATO. "Dacă MAP nu e, nu există nici acţiune”, a conchis preşedintele leton, adăugând că, din experienţa Alianţei, s-a constatat că "multe ţări şi-au îmbunătăţit situaţia după aderarea” la NATO.
