x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pâine nouă cu gustul libertăţii

0
Autor: Eliza Dumitrescu 29 Iun 2010 - 00:00
Încă de la începutul anului 1990 a fost evident că erau necesare măsuri urgente împotriva crizei alimentare reale cu care se confrunta România. Economia în general trebuia reformată. Iar pentru cei mai mulţi specialişti, opţiunea pentru ieşirea din impas era agricultura.  

Industria părea imposibil de reformat din cauza resurselor energetice insuficiente, a materiilor prime deficitare ori ineficiente, dar şi din pricina lipsei de valută necesară retehnologizării. În schimb, pariul cu agricultura părea a fi din start câştigat. Se estima că în cel mult doi ani criza alimentară putea fi lichidată. Presa publica pe larg luări de poziţii ale unor specialişti şi soluţiile lor. Se insista pe "decolectivizare", pe redobândirea de ţărani a "drepturilor strămoşeşti", "a pământurilor luate cu japca de comunişti".

Intervenţiile avizate ale unor agronomi cu experienţă erau dublate de discursuri de tip neo-păşunist, de chemări la glie către fiii satelor pierduţi în anonimatul citadin: "Chemaţi-i pe copiii voştri de prin blocurile reci ale oraşelor, de la Şimleu, de la Zalău sau de oriunde ar fi să vină în sat, să-şi ia partea lor de pământ, să-l are, să-l semene, că serviciul la pământ ţine cât pământul şi-ţi dă adevărata libertate". (Dreptatea, 5 februarie 1990)

Dar pe ce cărţi din mânecă se baza pariul cu agricultura? Într-un articol din România liberă (18 iunie 1990), inginerul agronom Ion Medoia susţinea că "România are un potenţial superior majorităţii ţărilor europene. Cele 10 milioane de hectare arabile, cele 4,5 milioane hectare de păşuni şi de fâneţe constituie cea mai mare bogăţie naturală a ţării noastre. Avem ţărani, muncitori agricoli, specialişti de marcă...".

Conform specialiştilor chemaţi să se pronunţe, o agricultură intensivă şi superintensivă ar fi putut asigura hrana pentru 50 milioane de oameni. Se estima că surplusul ar fi putut merge la export, alimentând astfel motoarele economiei naţionale. Inginerii agronomi trasau chiar planuri detaliate de producţie bazate pe mobilităţile fizice existente, dar luând în calcul şi entuziasmul şi dorinţa de muncă a unor ţărani cointeresaţi prin redobândirea pământurilor confiscate de comunişti.

Inginerul agronom Pavel Manole propunea, conform România liberă din 9 iunie 1990, următorul plan de acţiune: "În fiecare sat s-ar putea creşte 1.000 de vaci cu o producţie zilnică de 13-14 litri de lapte, adică 13.000-14.000 litri de lapte zilnic faţă de numai 1.000-1.500, maximum 2.000 litri de lapte cât se obţine în prezent într-un CAP. Fiecare sat ar putea produce anual cel puţin 150 tone de carne de taurine faţă de 30-40 de tone în acest moment".  

Se repeta că România are un potenţial natural şi uman superior altor state şi, spre edificare, se dădeau exemple cu ceea ce putea face, pe alte meleaguri, o agricultură intensivă. Astfel, în SUA, un agricultor hrănea 50 de persoane, iar în RFG, de pe urma unui lucrător al pământului mâncau 25 de persoane.  

Dar ce lipsea pentru a transforma iar România într-un "grânar al Europei". Ce nu avem noi în agricultură, afirmau specialiştii, sunt relaţiile de proprietate clare, sistemele economice stimulative pentru producători, o distribuţie corectă a resurselor, tehnologii, agricole şi alimentare competitive.  

Şi, într-adevăr, problema cea mai acută ce revenea iar şi iar în dezbateri era cea a proprietăţii. Un pas mic fusese deja făcut la începutul anului, când Ion Iliescu a semnat la 29 ianuarie 1990 Decretul-Lege nr. 42. Ca urmare, circa 3 milioane de hectare de teren au trecut în folosinţa îndelungată a cooperatorilor, pensionarilor CAP şi a altor producători. Dar nu era decât o soluţie provizorie. Mulţi dintre ţăranii din CAP-uri continuau încă să presteze munca obştească în paralel cu munca pe aceste terenuri luate în arendă. În unele cazuri chiar şefii de CAP-uri, dornici să-şi păstreze poziţiile privilegiate, le impuneau ţăranilor zile de muncă dacă doreau să primească pământ în arendă.

Astfel, în timp ce în URSS se trecuse deja la împărţirea terenurilor vechilor proprietari de drept, în România încă domnea o ambiguitate care a avut şi urmări negative. În unele judeţe, s-au hotărât în pripă, mai ales la nivel local, desfiinţarea CAP-urilor şi împărţirea tuturor mijloacelor mobile şi mobile deţinătorilor de drept. Adică ţăranilor. Fiecare fiu al satului a putut contribui la avântul dezmembrărilor cărând în ograda sa ce putuse apuca şi duce: ţevi de irigat, uşi masive de la grajduri, vaci şi viţei, unelte, scule, utilaje mai mărunte. În zonele unde presiunea populaţiei a fost mai mare, situaţia neclară a durat până târziu, în plină campanie de recoltat, când nu era clar cine trebuie să efectueze anumite lucrări. Situaţia nu făcea decât să confirme unele obiecţii de la începutul anului, când existaseră voci potrivit cărora reîmproprietărirea ţăranilor ar fi fost prematură. Fusese invocat riscul fracţionării, dar şi lipsa de utilaje din gospodăriile individuale, lipsa îngrăşămintelor, a seminţelor, a ierbicidelor, imposibilitatea de a organiza rapid culturile, lipsa organizării împrumuturilor bancare. Şi, într-adevăr,  s-a putut constata că suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr şi cu floarea-soarelui s-a redus simţitor, iar industria nu a reuşit să producă şi să livreze uneltele şi maşinile agricole necesare în ritmul adecvat.

Totuşi, în judeţele în care se păstrase organizarea pe CAP-uri, IMS-uri, IAS-uri, sfârşitul lui iunie 1990 i-a găsit pe agricultori recoltând primele grâne cu mireasmă de libertate şi, totodată, ultimele trudite în comun.
Citeşte mai multe despre:   acum 20 de ani

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Premii? Bătaie de joc? Ordin de ministru pentru acordarea de mulțumiri și felicitări

Premii? Bătaie de joc? Ordin de ministru pentru acordarea de mulțumiri și felicitări
Galerie Foto Într-un document oficial emis, în data de 13 octombrie, de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, se arată că succesul luptei polițiștilor de penitenciare în lupta cu pandemia generată de virusul SARS-CoV-2 rep...

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară
Galerie Foto Dr. Tarek Nazer, chirurg ortoped, este președintele Asociației Europene de Artroscopie și Chirurgie Minim Invazivă. Trăiește în România de 30 de ani. Avea 5 ani când familia lui s-a mutat din Siria la...

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază (SPP) a achiziționat două softuri informatice pentru testarea viitorilor agenți care urmează să păzească demnitarii în tehnici de condus a autovehiculelor instituției, dar și...

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”
Galerie Foto Cu sânge de bănățean curgând prin vene, Erwin Lucian Bureriu le-a făcut pe toate: profesor, jurnalist și secretar de redacție, biliotecar, proprietar de librărie, muzician, grafician, dar mai ales poet și...

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală
Există o polemică între reumatologi şi ortopezi, legat de când este bine să se implanteze o proteză în articulaţia suferindă: de la primele simptome, cum zic chirurgii ortopezi, sau mai târziu, după...

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!
Galerie Foto Diferențe majore între numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, pentru toate subcategoriile de alegeri care însumează alegerile pentru autoritățile publice locale și numărul...

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc
Galerie Foto Nici nu s-a uscat bine tușul pe buletinele de vot de la alegerile locale care au avut loc în 27 septembrie, că proaspătul liberal, fost PSD-ist, Mihai Chirica, de la Iași, reales primar, a și atribuit un contact de...

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor
Galerie Foto Fata cea mare a lui Traian Băsescu și-a cooptat, cu o lună înainte de alegerile locale, soțul în cadrul companiei de consultanță pe care o deține. Odată cu intrarea lui Radu Petru Pricop în această...

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii
Galerie Foto Numit, prin semnătura lui Ludovic Orban și a Secretarului General al Guvernului Antonel Tănase, în funcția de consilier de stat, Eduard Andi Manciu, cel care conduce celebrul Grup de Comunicare Strategică, nu...

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi
De multe ori observăm că unii oameni se plâng de ochi, aceştia par chinuiţi, se înroşesc, lăcrimează, au mâncărimi. Multă lume crede că se pricepe și îndeamnă cu sfaturi greşite pe cel cu ochii în...

Sistem de supraveghere video de 100.000 de euro, la sediul central al Ministerului Finanțelor

Sistem de supraveghere video de 100.000 de euro, la sediul central al Ministerului Finanțelor
Instituția condusă de Florin Cîțu a investit prețul unui apartament în București pentru achiziționarea unui sistem nou-nouț de supraveghere video, pe care urmează să-l monteze la sediul din Capitală al Centru...

Elena Stoica, Asociația Confecționerilor din România: „Măştile de Panciu, bune la Paris și la Londra, sunt ignorate la Bucureşti”

Elena Stoica, Asociația Confecționerilor din România: „Măştile de Panciu, bune la Paris și la Londra, sunt ignorate la Bucureşti”
Galerie Foto Producătorii de confecții trag un semnal de alarmă: mulți români dau banii pe chinezisme de proastă calitate sau pe cârpe frumos colorate cu care își acoperă nasul și gura, în loc de măşti făcute din...

Dosarul unei execuţii comandate politic, cu Dacian Cioloş în rol de paranormal. Telepatia: cea mai mare pagubă inexistentă, anchetată la SIIJ

Dosarul unei execuţii comandate politic, cu Dacian Cioloş în rol de paranormal. Telepatia: cea mai mare pagubă inexistentă, anchetată la SIIJ
Galerie Foto Documente explozive, aflate pe masa procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), arată că, în contabilitatea Ministerului Agriculturii, în 2008, când Dacian Cioloș a decis să...

Infractorii sexuali, băgați în bazele de date ale Poliției de o firmă controlată de afaceristul Tiberiu Urdăreanu

Infractorii sexuali, băgați în bazele de date ale Poliției de o firmă controlată de afaceristul Tiberiu Urdăreanu
Galerie Foto Poliția Română a încheiat cu una dintre firmele înființate de grupul UTI, controlat de Tiberiu Urdăreanu, un contract de 1,3 milioane de euro, pentru realizarea unui registru special. Este vorba despre o...

Astmaticii nu trebuie să treacă repede de la cald la frig

Astmaticii nu trebuie să treacă repede de la cald la frig
Lumea îşi pune singură diagnosticul când e vorba de plămâni. Cum tuşeşte puţin, omul se autodiagnostichează: „Am pneumonie”. Dar şi cei cu astm ridică glasul când vine sezonul rece.Interviu cu profesor...
Serviciul de email marketing furnizat de