Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Așa cum au apărut, multe din aceste formațiuni au și dispărut, fie fiind înghițite de partidele mai mari, chiar de către cele din care s-au rupt, fie au fuzionat cu alte formațiuni. UNPR, PSDI și Pro România au apărut prin ruperea unor bucăți din PSD. Niciunul dintre aceste partide nu mai are, astăzi, capacitatea de a face jocuri politice la nivel parlamentar sau instituțional. PNL a pierdut, la rândul său, bucăți prin ruperea produsă de ALDE sau Forța Dreptei. Primul partid nu mai există, iar al doilea a pierdut toate alegerile organizate anul acesta. Și USR a „născut pui vii”, prin facerea partidelor REPER, SENS și DREPT. Niciunul dintre acestea nu a acces în Parlamentul României. Nici zona suveranistă nu a scăpat de acest „sindrom”. AUR, apărut din „spuma mării” la alegerile parlamentare din 2020, a fost rupt, aproape imediat, în mai multe bucăți. Cele mai mari „hălci” au fost înghițite de SOS România, partidul Dianei Șoșoacă, și de POT, considerat ca fiind partidul lui Călin Georgescu. Spre deosebire de celelalte zone, aceste două ultime partide au făcut pragul electoral la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024.
Ciclic, apariția partidelor are loc în preajma unor scrutinuri electorale importante, scopul lor fiind acela de a rupe voturi. Din PSD, spre exemplu, s-au rupt, în această perioadă, Uniunea Națională pentru Progresul României, Partidul Social Democrat Independent sau Partidul Pro România.
UNPR este o formațiune înființată în luna martie a anului 2010 de către fostul lider PSD Ilfov Gabriel Oprea. Mișcarea a apărut încă din anul 2008, când Gabriel Oprea a plecat din PSD și a luat cu el mai mulți membri social-democrați, liberali și din alte partide, pentru a-l susține pe președintele de atunci al României, Traian Băsescu.
Ulterior, „dezertorii” și-au format propriul partid - Uniunea Națională pentru Progresul României, partid care s-a aliat, la vremea respectivă, cu partidul prezidențial PDL. În iunie 2015, UNPR a fuzionat cu partidul lui Dan Diaconescu, PP-DD.
La alegerile locale din anul 2012, UNPR a obținut un mandat de președinte de consiliu județean, 25 de mandate de primar, 1.005 mandate de consilier local și 13 mandate de consilieri județeni. Ulterior, la alegerile parlamentare din anul 2012, partidul lui Gabriel Oprea a întors „armele” și s-a alăturat Uniunii Social-Liberale. În alianță cu USL, UNPR a obținut 10 mandate de deputat și 5 mandate de senator. Doi ani mai târziu, formațiunea lui Gabriel Oprea a candidat la alegerile europarlamentare din anul 2014 în alianță cu PSD și cu PC, iar la alegerile locale din anul 2016 a obținut 14 locuri în consiliile județene, 26 de primării și 1.203 consilieri locali. În 2020, UNPR a dispărut, nu a candidat la niciun scrutin de alegeri. Astăzi, Gabriel Oprea s-a poziționat în spatele candidatului pro-rus la prezidențiale, Călin Georgescu.
Au urmat Vanghelie și Ponta. Ultimul s-a întors la „bază”
Tot din „trupul” PSD s-a rupt Partidul Social Democrat Independent, fondat și condus de celebrul ex-primar al Sectorului 5, Dan Marian Vanghelie. Partidul este populat cu foști membri PSD și a candidat, la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie, atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, obținând 41.712 voturi.
Citește pe Antena3.ro
Un alt partid care a apărut prin ruperea PSD, dar care a dispărut de pe listele competitorilor electorali este Partidul Pro România. Această formațiune a fost înființată în anul 2018, de fostul președinte al PSD Victor Ponta, după ce acesta s-a certat cu Liviu Dragnea și s-a încuiat în sediul Guvernului împreună cu Sorin Grindeanu, în vara anului 2017.
Ponta a luat mulți parlamentari PSD și a format, împreună cu aceștia, propriul grup parlamentar la Camera Deputaților. În 2019, Pro România a candidat și a obținut mandate în Parlamentul European. Iar la alegerile prezidențiale din anul 2009 formațiunea lui Victor Ponta a susținut candidatura independentă a regretatului actor Mircea Diaconu.
În 2020, Pro România a avut propriul candidat la Primăria Capitalei, iar la alegerile parlamentare nu a reușit să facă pragul electoral. În prezent, liderul Pro România, Victor Ponta, s-a reînscris în PSD, pe listele căruia a candidat la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie, obținând un fotoliu de deputat de Dâmbovița.
Nici liberalii nu au fost ocoliți de acest fenomen
Nici în zona liberală lucrurile nu au stat altfel. În 2012, apărea o surpriză politică, odată cu alegerile parlamentare. Dan Diaconescu înființa Partidul Poporului - Dan Diaconescu (PP-DD), partid care a reușit să intre în Parlamentul României, cu 14,65%, ocupând, în legislatura 2012 - 2016, 21 de fotolii de senator și 47 de fotolii de deputat. La alegerile locale din vara anului 2012, PP-DD obținea 341 de primării, 356 de locuri în consiliile locale și 134 de locuri în consiliile județene.
Viața acestui partid nu a fost deloc lungă, formațiunea fiind fărâmițată în Parlament, prin preluarea deputaților și senatorilor de către PNL, în principal, dar și de către UNPR, partid cu care a fuzionat, în cele din urmă.
ALDE a fost un partid înființat de fostul președinte al Partidului Național Liberal Călin Popescu Tăriceanu. Acesta a demisionat din PNL încă din 2014, nefiind de acord cu fuziunea PNL cu PDL, dar nici cu candidatura lui Klaus Iohannis la alegerile prezidențiale. Inițial, Tăriceanu și-a fondat PLR, care, împreună cu PC, au fondant, în 2016, ALDE.
Partidul a candidat la alegerile parlamentare din 2016, reușind să facă pragul electoral. După alegeri, ALDE s-a aliat la guvernare cu PSD. Alianța a funcționat până după alegerile europarlamentare din anul 2019, iar în plină campanie electorală prezidențială a pus umărul la dărâmarea Guvernului Dăncilă. În 2020, ALDE nu a mai intrat în Parlament, iar Călin Popescu Tăriceanu s-a retras din viața politică. Partidul a fost absorbit, în 2022, de Partidul Național Liberal.
Orban s-a aliat cu partidul lui Băsescu și a pierdut toate alegerile
Forța Dreptei este un alt partid apărut precum „ciupercile după ploaie”. El a fost înființat de un alt fost președinte PNL, Ludovic Orban, după ce acesta a pierdut alegerile pentru șefia PNL la congresul din toamna anului 2021. În decembrie, Orban rupea deja din partid mai mulți senatori și deputați, alături de care a format un grup parlamentar neafiliat și a pus bazele Partidului Forța Dreptei.
La alegerile europarlamentare și locale din data de 9 iunie 2024, Forța Dreptei a candidat în alianță cu PMP și cu USR în vestita Alianță Dreapta Unită. Nu a obținut niciun post în Parlamentul European.
La alegerile prezidențiale, PMP și Forța Dreptei l-au desemnat drept candidat pe Ludovic Orban. Acesta s-a retras însă, cu o săptămână înainte de primul tur, spunând că o susține pe candidata USR, Elena Lasconi. Chiar și așa, Orban a rămas pe buletinul de vot și a obținut 20.000 de voturi. La alegerile parlamentare din data de 1 decembrie, partidul lui Ludovic Orban nu a făcut pragul electoral.
Partidul Mișcarea Populară (PMP) este o formațiune ruptă din fostul PDL, după ce Traian Băsescu, președinte în funcție al României, s-a supărat pe foștii săi subordonați politici pentru că nu au ales-o, la congresul din 2013, pe Elena Udrea în funcția de președinte. Mai mulți parlamentari PDL s-au repliat, au format partidul și au ales-o drept lider pe Elena Udrea. Udrea a candidat din partea acestei formațiuni la alegerile prezidențiale din anul 2014.
În 2016, PMP făcea, chinuit, pragul de 5 la sută și a intrat în Parlament. Băsescu a obținut, atunci, un fotoliu de senator. În 2019, Băsescu a candidat pe lista PMP la alegerile europarlamentare și a câștigat un fotoliu de deputat în Parlamentul European. În prezent, PMP nu mai este nici în Parlamentul European, nici în Parlamentul României.
USR, spart în patru
O altă apariție spectaculoasă pe scena politică a avut loc în 2016, când mai mulți „tehnocrați” au fondat Uniunea Salvați România, cu președinte Nicușor Dan. Partidul a luat 9% la alegerile parlamentare.
Chiar dacă este un partid relativ nou, din el s-au desprins mai multe formațiuni politice. Una dintre acestea este partidul REPER, înființat de fostul președinte al USR Dacian Cioloș. REPER a candidat anul acesta la alegerile europarlamentare, dar nu a făcut pragul electoral. A candidat și la alegerile parlamentare din 1 decembrie, dar nu a făcut, nici de această dată, pragul electoral.
Alte două partide desprinse din USR au luat ființă chiar anul acesta. Unul este SENS (Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate), care îl are drept susținător pe europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță și care este condus de Andrei Mascut și de Florina Presadă. Partidul SENS a candidat la alegerile parlamentare din 1 decembrie, dar nu a făcut pragul electoral.
Nu în ultimul rând, tot din USR, s-a desprins partidul DREPT (Dreptate și Respect în Europa Pentru Toți). Formațiunea este înființată în 2024 și îl are drept lider pe fostul europarlamentar USR Vlad Gheorghe. Și acest partid a candidat la alegerile parlamentare, dar nu a făcut pragul electoral.
AUR a născut „pui vii”: SOS România și Partidul Oamenilor Tineri
Zona suveranistă s-a întărit la alegerile parlamentare din anul 2020, când nou-înființatul partid AUR, condus de George Simon, venea pe sub radar și intra în Parlamentul României cu peste 10 procente. Însă aproape imediat după acest succes, au început rupturile.
Pentru început, cel mai vocal senator al acestui partid, Diana Iovanovici Șoșoacă, a părăsit formațiunea și și-a înființat propriul partid, SOS România. A preluat o serie de parlamentari AUR și a candidat la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, obținând două mandate.
La alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, SOS România a obținut peste 7 procente. Diana Șoșoacă a încercat să candideze și la alegerile prezidențiale, însă Curtea Constituțională i-a invalidat demersul.
Anul acesta, din „spuma mării”, a apărut un nou partid - Partidul Oamenilor Tineri (POT), formațiune înființată de fosta deputată AUR Anamaria Gavrilă. La alegerile locale, acest partid a obținut 11 mandate, iar la alegerile parlamentare a luat 6,76%.
Afacerile în care este implicată lidera POT
POT este considerat partidul lui Călin Georgescu, iar lidera formațiunii, Anamaria Gavrilă, are un CV și o declarație de avere mai mult decât interesante. Președinta POT susține că a lucrat în contabilitatea fondurilor imobiliare și în management imobiliar în Marea Britanie, că a fost consilier în management imobiliar în Germania și că a fondat, în anul 2018, compania Papaya City GMBH în Germania. În 2020, a candidat pe listele AUR la Parlament.
Conform declarației de avere din 2020, Anamaria Gavrilă a declarat că deține, la Deva, terenuri intravilane în suprafață totală de 8.767 de metri pătrați și terenuri agricole în suprafață totală de 15.265 de metri pătrați. De asemenea, arată că deține două apartamente și o casă, conduce un autoturism Hyundai Kara Electric din 2021, iar în bănci are economii de 115.179 de euro și 63.292 de lei. A împrumutat trei persoane fizice cu suma totală de 11.000 de euro și are o datorie de 18.206 euro la ING Deva, scadentă în anul 2026. În ultimul an fiscal, Anamaria Gavrilă a încasat de la Camera Deputaților suma de 141.926 de lei.
Conform declarațiilor de interese depuse, Anamaria Gavrilă figurează ca asociat și acționar în comaniile SC Papaya City GMBH, SC Kurkubeu Ceramica SRL Deva, SC Acasă Bucurie SRL Deva, SC Yload Investors SA București și SC Epvisits Investment SRL București.
SC Kurkubeu Ceramica SRL este deținută de Anamaria Gavrilă în calitate de unic asociat și administrator și se ocupă cu comerțul cu ridicata al materialului lemnos, al materialelor de construcții și al echipamentelor sanitare.
SC Acasă Bucurie SRL a fost fondată în anul 2022, este deținută de Anamaria Gavrilă împreună cu Bianca Eugenia Gavrilă și se ocupă cu închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate.
SC Yload Investors SA este o companie care se ocupă cu activități ale holdingurilor și care are 77 de acționari. Printre aceștia se află Daniel Cateciu, membru în CA al Companiei Naționale Poșta Română, Canadian Farmaceuticals SRL sau Victor Cionga, fost membru în CA al Electrica SA.
SC Epvisits Investments SRL este o altă companie care se ocupă cu activități ale holdingurilor care, pe lângă alții, are drept acționar compania americană Read S1 Investments LLC.
