Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În plus, sunt din ce în ce mai puțini tineri interesați de masterate, iar abandonul la nivel de masterat și doctorat e mai mare decât cel de la ciclul de licență. Finanțarea „per capita” din sistemul universitar lasă facultățile fără bani, pe fondul acestui fenomen, iar trucul folosit de rectori până acum, de transformare a locurilor neocupate la licență în locuri pentru masterat și doctorat nu mai poate ajuta prea mult la echilibrarea bugetelor. Universitățile tehnice sau de Medicină pot avea contracte și proiecte din care să obțină fonduri proprii, dar problemele cele mai mari apar în domeniile socio-umane, unde e mai greu să se obțină aceste fonduri suplimentare, tot aici fiind și nivelul cel mai redus de finanțare din partea statului.
Prima situație paradoxală care se observă în statisticile înscrierilor în sistemul universitar este că în ultimii 10 ani a scăzut constant numărul absolvenților de liceu, dar a crescut cu 38% numărul celor care s-au înscris la o facultate, la ciclul de licență. Explicațiile pentru acest fenomen ar fi faptul că se înscriu mai mulți absolvenți din generațiile anterioare, dar și faptul că mulți se înscriu la două facultăți pe care le fac în paralel, apoi renunță la una, după primul sau după al doilea an de studii.
Anul acesta s-au înscris la Bacalaureat doar 119.000 de absolvenți de liceu din promoția curentă, în timp ce 27.000 de absolvenți nu s-au înscris la examenul final. În 2014 s-au înscris 129.841 de elevi din promoția anului respectiv, reprezentând doar 62% din totalul absolvenților de liceu, dar au fost cu aproape 10.000 mai mulți decât anul acesta. Statisticile arată îngrijorător și în legătură cu abandonul școlar, de la clasa I până la Bacalaureat, pentru că în ultimii 10 ani s-au pierdut peste 60.000 de copii anual.
Până acum 5 ani, universitățile din România se bazau pe circa 130.000 de absolvenți de liceu anual, dar numărul s-a redus constant. Anul trecut s-au înregistrat cifre record la înscrierea la facultate, în mod surprinzător: 133.504 înscrieri în anul universitar 2023-2024, la ciclul de licență, reprezentând o creștere de peste 38% față de anul 2014, când numărul studenților înscriși în primul an de facultate era de 96.578, dar și cu 6.655 mai mulți decât în anul anterior și cu 9.068 mai mulți decât în anul 2021-2022, conform datelor din partea Platformei Naționale de Colectare a Datelor Statistice pentru Învățământul Superior (ANS). Dar mulți dintre ei au abandonat deja facultatea, după primul an.
În același timp, în ultimii 5 ani a scăzut constant numărul studenților care s-au înscris la masterat și doctorat, păstrându-se la un nivel apropiat de cel al anului 2014.
S-a dublat oferta, a scăzut interesul
Rata abandonului universitar este îngrijorătoare, depășind 40% anul trecut, la licență și masterat, în timp ce la doctorat este de circa 70%. Din acest punct de vedere, este o situație similară cu cea de acum 10 ani, când rata de abandon a fost de 47,96% la licență, 42% la master și 70% la doctorat, în anul universitar 2014-2015, conform datelor din studiul UEFISCDI. Dintre aceștia, 44% au renunțat după primul an de studiu.
Numărul instituțiilor de învățământ superior și de oferte de studiu a crescut în perioada în care era și o cerere foarte mare din partea absolvenților de liceu, însă această cerere a scăzut brusc, din cauza unui cumul de factori, în timp ce universitățile își făcuseră planuri de extindere pe termen lung, fără a lua în calcul situația generată de scăderea numărului de absolvenți de liceu în anii următori.
Citește pe Antena3.ro
Acest fenomen de scădere a numărului de studenți și creștere a abandonului universitar vine pe o piață care aproape s-a dublat în ultimul deceniu, astfel încât criza este mult mai accentuată față de situația de acum 10 ani. Numărul instituțiilor de învățământ superior a crescut de la 47, în 2014-2015, la 80 anul trecut, iar numărul universităților care oferă programe de masterat cu durată de 2 ani a crescut de la 46 la 79, în ultimul deceniu.
De la un an la altul scade și numărul absolvenților de liceu care iau Bacalaureatul, dar crește și numărul celor care merg la studii universitare în străinătate, ceea ce diminuează și mai mult numărul studenților din România.
Unele instituții se vor închide
Sunt afectate atât universitățile de stat, cât și cele particulare, iar cel mai mare pericol este pentru cele cu un număr scăzut de studenți, pentru că nu-și vor mai putea acoperi cheltuielile. Dacă situația se va menține și în anii următori, este de așteptat o scădere a numărului instituțiilor de învățământ superior, în special a celor private, care nu primesc nici finanțarea de la bugetul statului pentru locurile fără taxă. Cu toate acestea, sunt și universități de stat care deja au probleme. De exemplu, la Universitatea din Petroșani, Facultatea de Mine, s-a descoperit, acum doi ani, că unii profesori s-au înscris ca studenți, în anul al III-lea, pentru a reduce deficitul.
Guvernul a lansat, în luna octombrie, un program național de reducere a abandonului și de sprijin pentru studenți, astfel încât să ajungă un număr cât mai mare să finalizeze studiile, însă decalajul dintre cerere și ofertă, care s-a accentuat în ultimii 10 ani, arată că sprijinul acordat studenților nu este suficient pentru a ocupa toate locurile cu sau fără taxe de studii pe care le oferă universitățile de stat și cele particulare.
Trecerea spre învățământul dual universitar ar putea fi salvarea unora dintre universitățile care au rămas cu un număr foarte redus de studenți, dar pentru a face acest pas este nevoie de o reorganizare în cadrul fiecărei instituții.
