Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși au avut la dispoziție doi ani de zile pentru a pune legislația internă pentru promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante în acord cu prevederile Directivei UE 2019/1161, autoritățile de la București s-au trezit pe ultima sută de metri. Sub spectrul declanșării de către Bruxelles a unei noi proceduri de infringement și în binecunoscutul stil hei-rupist românesc, Guvernul a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență pentru „înverzirea” flotei de transport, în condițiile în care până pe data de 2 august statele UE au obligația de a asigura, la nivel național, intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prevederilor directivei europene amintite. Măsura va duce însă la o creștere a cheltuielilor pentru achiziția de vehicule, ceea ce în cazul României ar fi greu de suportat, în special dacă vorbim de companii.
Obiectivele proiectului de OUG sunt promovarea și stimularea pieței vehiculelor nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic și îmbunătățirea contribuției sectorului transporturilor la politicile Uniunii Europene în domeniul mediului, climei și energiei, arată inițiatorul proiectului, Ministerul Mediului. Expunerea de motive nu nu cuprinde însă și un impact financiar estimat ca urmare a aplicării noilor prevederi, dar accentuează faptul că depășirea datei de 2 august ne va costa foarte scump.
Mai mult vehicule nepoluante în circulație
Începând cu data de 2 august 2021, la licitațiile de achiziții publice sau sectoriale de vehicule autoritățile contractante și entitățile contractante vor avea obligația de a respecta o serie de ținte minime legate de cota vehiculelor nepoluante achiziționate. Astfel, proiectul de OUG stabilește că 18,7% din vehiculele ușoare achiziționate de la 2 august 2021 până la 31 decembrie 2025 vor trebui să fie nepoluante, urmând ca aceeași cotă să se păstreze și în intervalul 1 ianuarie 2026 - 31 decembrie 2030. În ceea ce privește achiziția vehiculelor grele nepoluante din categoria N2 și N3 (autoutilitare), ponderea celor nepoluante trebuie să fie de 6% în perioada de 2 august 2021-31 decembrie 2026 și de 7% în intervalul 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2030. De asemenea, 24% va trebui să reprezinte ponderea vehiculelor grele nepoluante din categoria M3 (autobuze), din numărul total de vehicule grele încadrate în această categorie, care fac obiectul contractelor de achiziție publică și sectorială atribuite de la 2 august 2021 până la 31 decembrie 2025, ponderea urmând să crească la 33% până la 31 decembrie 2030. De la aceste obligații de mediu vor fi exceptate mașinile armate și cele folosite de ISU.
Citește pe Antena3.ro
Cât ne costă indolența dacă depășim termenul
Directiva UE 2019/1161 a fost adoptată pe 20 iunie 2019 și a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 12.07.2019. Nerespectarea termenului de 2 august 2021 pentru adoptarea legislației interne în concordanță cu prevederile directive reprezintă una dintre cele mai grave abateri, iar procedura de infringement poate trece rapid din faza precontencioasă în faza contencioasă, finalizată cu condamnarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-un termen relativ scurt, se arată în expunerea de motive a proiectului de OUG. În cazul în care sesizează CJUE, Comisia Europeană poate propune în ceea ce privește România: o sumă forfetară de minimum 1.723.000 euro și penalități între 2.082 euro și 124.900 euro, pe zi de întârziere, considerate de la data avizului motivat, sancțiuni care s-ar putea aplica cumulativ țării noastre, ținând cont că, începând cu 2017, Comisia Europeană a solicitat CJUE să aplice atât suma forfetară, cât și penalități de întârziere.
România, fără plan de achiziții verzi
România este între ultimele trei țări UE care nu are un Plan de Acțiune pentru Achiziții Publice Verzi. La nivel european, suma cheltuită anual de autorități este în medie 16% din PIB. În România, aceasta ajunge la aproape 19% din PIB – ceea ce înseamnă un volum imens de produse, servicii, lucrări achiziționate de autorități, cu impact major asupra mediului. Ritmul achizițiilor publice verzi la nivelul României este extrem de lent față de urgența cu care trebuie implementate măsuri privind țintele de neutralitate climatică, care astfel nu pot fi atinse de România până în 2050 (conform obiectivului UE), este concluzia primului Studiu Național privind Achizițiile Publice Verzi în România, derulat de ARDLD - Asociația Română pentru Dezvoltare Locală Durabilă - și ONV LAW. Uniunea Europeană solicită statelor membre ca cel puțin 50% din totalul achizițiilor publice să fie verzi, iar în legislația românească există un Ordin din anul 2018 care obligă autoritățile publice să respecte o serie de cerințe minime de protejare a mediului pentru 6 categorii de produse și servicii (hârtie de copiat, mobilier, alimente şi servicii de catering, autovehicule pentru transport, produse şi servicii de curăţenie, echipamente IT de birou). Până în prezent nu a existat nici un instrument oficial de măsurare a respectării acestei obligații de către autorități. Țările membre trebuie să adopte câte un Plan Național de Acțiune pentru Achizițiile Publice Verzi, iar majoritatea statelor membre sunt deja la a 4-a sau chiar la a 7-a ediție a acestor planuri (22 de state).
Până în 2030, UE și-a asumat reducerea gazelor cu efect de seră cu cel puțin 55% în raport cu 1990 și adoptarea Legii europene a climei pentru atingerea acestui obiectiv.
CJUE ne-a condamnat pentru poluare
Anul acesta, pe 30 aprilie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a publicat Hotărârea privind condamnarea României pentru nerespectarea Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător, hotărârea referindu-se la depășiri ale limitelor maxime admise pentru PM10, în București, în perioada 2007-2016, dar și la problemele pe care le înregistrează țara noastră în procesul de combatere a poluării. În expunerea sa, una dintre observații subliniază impactul minim al Programului Rabla, care, deși se aplică de 12 ani, în România sunt înmatriculate de trei ori mai multe mașini uzate decât mașini noi, iar flota de vehicule este una dintre cele mai vechi din Europa.
