Pensionarii îşi duc rablele la Remat

Programul Rabla se dovedeşte a fi o gură de aer pentru pensionarii care au maşini vechi şi care până acum nu se îndurau să se descotorosească de ele pentru câteva sute de lei.
Dacă la ediţiile anterioare persoana care se înscria în programul Rabla primea voucherul numai dacă îşi achiziţiona o maşină nouă, de anul acesta lucrurile s-au schimbat. Autorităţile au eliminat condiţia potrivit căreia se acordă prima de casare numai dacă proprietarul maşinii vechi duse la casat îşi achiziţiona el personal un autoturism nou. Nota de acceptare primită de la centrul de dezmembrat nu se putea înstrăina, iar beneficiarul programului Rabla putea primi reducerea echivalentă valorii unei singure note de acceptare.

După modificarea legislaţiei, persoanele care au autoturisme complete, nu neapărat funcţionale, mai vechi de zece ani, pot primi un voucher cu o valoare de 3.800 de lei dacă îşi duc maşina la casat. O persoană poate beneficia de o reducere echivalentă cu valoarea a trei vouchere dacă îşi cumpără o maşină nouă prin programul Rabla.

Modificarea legii a avut efect imediat în rândul pensionarilor care s-au îngramădit la centrele de dezmembrări din ţară pentru a scăpa de maşinile vechi, în special de bătrânele dacii. "Majoritatea maşinilor pe care le-am primit prin programul Rabla, circa 90%, sunt Dacii foarte vechi. Aşa cum era de aşteptat, proprietarii acestor maşini sunt pensionari, care dacă au auzit că pot primi bani în schimbul voucherelor de la Remat au venit şi s-au aşezat la coadă la poarta centrului pentru a preda maşinile la casat", ne-a explicat Cristian Drăghici, director general al Remat Bucureşti Sud. Având în vedere că iniţial autorităţile alocaseră pentru acest program un număr de 60.000 de vouchere, persoanele care doreau să prindă un bilet s-au grăbit să se prezinte la remat cu maşina pentru a o preda spre casat.

"În primele două luni, de când a început programul Rabla, am primit circa 2.000 de maşini. Nu avem probleme cu privire la spaţiul de depozitare al acestora, deoarece terenul pe care ne desfăşurăm activitatea este destul de mare", ne-a declarat Cristian Drăghici.

Acesta ne-a mai spus că nu s-au format cozi întinse pe sute de metri la poarta rematului, aşa cum s-a întâmplat prin ţară, deoarece ei au soluţionat în timp util cererile. "Cererea mare din partea cetăţenilor ne-a determinat să angajăm circa 15 persoane. Aveam 150 de angajaţi şi am mai angajat 10% astfel încât lucrurile să meargă bine. A fost nevoie să facem angajări, deoarece toate operaţiunile pe care le realizăm, cu privire la dezasamblarea rablelor primite, se fac manual. Am angajat două persoane care lucrează pe la birou, cu acte şi dosare, şi mai mulţi băieţi la dezasamblat", ne-a explicat Drăghici.

"Sunt oameni care nu înţeleg că dacă nu au actele necesare, stabilite prin lege, nu avem cum să îi ajutăm. De asemenea, sunt unii care nu respectă rândul, şi se bagă în faţă, şi aşa se ceartă între ei. Interesul nostru este ca actele să fie în regulă deoarece riscăm să dăm bani din buzunar. Dacă actele nu sunt în regulă, dealerul auto care va primi voucherul eliberat de Remat se îndreaptă împotriva mea ca să-şi recupereze eventuala pagubă.

Singura problemă, care acum s-a rezolvat, era cea cu privire la distribuirea voucherelor de către fondul de mediu. Sunt 260 de colectori care participă la program şi trebuia să stai la rând, numai că unele centre au fost mai solicitate decât altele şi nevoia de vouchere a fost mai mare", a spus Drăghici.
Casarea maşinilor vechi, pe lângă reducerea poluării provocate de motoarele fără norme euro, ajută şi la reciclare.

"Aici doar dezasamblăm rablele şi scoatem uleiul, benzina, motorina etc. După această operaţiune maşinile sunt încărcate în vagoane şi trimise la centrul de la Chitila unde avem aparatul de casat, Shredderul auto, care are o capacitate de prelucrare a deşeurilor de circa 12.000 de tone lunar. Acest aparat reuşeşte să recupereze peste 85% din deşeurile prelucrate, procent mult mai mare decât cel înregistrat la rematurile clasice, unde rata de recuperare ajunge la circa 50%. Noi trimitem spre casat circa 8.000-9.000 de tone de fier vechi, însă nu din programul Rabla", ne-a explicat Drăghici. Acesta este un caz fericit, deoarece în curtea rematului este o linie de cale ferată şi poate transporta pe această cale firul vechi la Chitila. "Plătim la CFR Marfă circa 10 dolari pe tonă de fier vechi transportat", a spus Drăghici.

Tot la Chitila a fost construită şi o instalaţie post shredder, care prelucrează deşeurile neferoase amestecate rezultate. Această instalaţie este capabilă să separe, în funcţie de greutate, fiecare componentă care nu se recuperează de către shredder.

"În prezent încercăm să vedem dacă se poate utiliza sticla pisată de la parbriz şi geamurile laterale undeva în construcţii. Nu avem voie să vindem caroseria, partea de direcţie, parcul de frânare, centurile de siguranţă, saboţi, planetare etc. Sunt cereri pentru faruri, baterii, aripi, antene, volan etc. Cererile sunt diverse deoarece din neatenţie omul mai ciocneşte maşina şi nu are bani să ia piese noi", a spus Drăghici. Acesta a spus că aproape tot fierul vechi este vândut către combinatele siderurgice de la noi din ţară şi numai o mică parte la export.

"Avem foarte multe cereri din partea oamenilor cu privire la programul Rabla. În total, prin programul de înnnoire a parcului auto am primit 500 de maşini, şi am eliberat 300 de vouchere. Având în vedere că există cerere în continuare din partea ploieştenilor, şi centrul nostru figurează în baza de date a autorităţilor, vom primi şi noi încă o tranşă de vouchere, sperăm să primim încă 300, având în vedere suplimentarea aprobată de Guvern", ne-a declarat Vladislav Lascu, directorul Remat Prahova.

Suplimentarea numărului de vouchere pentru programul Rabla a fost foarte bine primită de ploieşteni, deoarece sunt foarte multe maşini vechi în oraş. "E lume foarte multă, iar noi nu putem onora chiar toate cererile. Am făcut liste de aşteptare, am luat numere de telefon ale celor care doresc să predea maşina veche spre casat, şi îi sunăm pe oameni şi îi chemăm. Am recurs la această metodă, deoarece la început au venit oamenii şi şi-au lăsat maşinile la poartă, la rând, însă peste noapte au început să dispară bateriile, radiatoarele, şi multe altele. Să nu mai zic că din cauza rablelor se blocase drumul de acces spre Remat. Având în vedere că maşinile trebuie să fie complete pentru a putea fi preluate de noi, am preferat să facem listă şi să trimitem oamenii cu maşinile acasă până când le vine rândul", ne-a explicat Vladislav Lascu.

Deşi dispune de un teren suficient de mare pentru a depozita rablele, administratorii centrului cheamă regulat firma care se ocupă cu casarea maşinilor. "Aici facem doar o decontaminare, adică scoatem lichidele, benzină, motorină şi uleiul. Mai departe, avem un contract încheiat cu Remat Holding Bucureşti, care vine şi ridică maşinile aşa, întregi. Noi avem spaţiu de depozitare, însă cei de la Bucureşti vin în mod regulat şi ridică maşinile, motiv pentru care nu ne facem probleme cu privire la spaţiul de depozitare a rablelor. Cei de la Remat Holding Bucureşti au un aparat, numit Shredder, în care bagi maşina întreagă, cu cauciucuri, cu parbriz, cu tot, şi o casează", ne-a explicat Lascu. Acesta ne-a asigurat că toate maşinile primite au actele în regulă. Mai mult, Lascu speră ca toată lumea care va dori să-şi dea maşina la casat să poată beneficia de un voucher pe care să poată obţine ceva bănuţi.