Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un proiect de lege aflat în dezbaterea Parlamentului, care a trecut deja de Senat, vrea să oprească polițiștii proaspăt încadrați în sistem, pe un post la Ordine Publică, să se mute la o altă structură imediat după ce au finalizat stagiul de „tutelă” de șase luni. Acest termen ar urma să fie de cinci ani și doar în situații excepționale, de doi ani și jumătate. Această practică a mutării pe alte posturi, arată inițiatorul proiectului de lege, creează o problemă de personal la nivelul MAI, care este obligat să școlarizeze alt polițist ce trebuie să-i ia locul celui plecat pe altă funcție. Mai mult, și la detașare, delegare, transfer sau mutare ar urma să se opereze o modificare a Statutului Polițistului, prin apariția unei… aplicații electronice accesibile angajaților MAI care îndeplinesc condițiile să ceară o astfel de schimbare unității unde activează.
Senatoarea social-democrată Siminica Mirea, care a depus la Parlament acest proiect de lege, susține că Statutul Polițistului „conține o serie de prevederi cu probleme în raport cu deficitul de resurse umane imens înregistrat doar la nivelul MAI (15.000 de oameni)”. La aceste probleme, s-ar mai adăuga și „lipsa de predictibilitate cu privire la stabilitatea pe post a polițiștilor noi încadrați, precum și absența unor reglementări clare care să stabilească unitar, coerent și eficient, modalitatea de accedere și de evoluție profesională”.
„Este necesar să fie respectat principiul egalității de șanse, fiind nevoie să se pună semnul egal între angajații sistemului de ordine publică și siguranță națională și expertiza dobândită de aceștia în domeniul de aplicare, prin vechimea în instituție și cei care acced în sistem, ulterior, în diverse funcții de specialiști, care în acest moment sunt literalmente favorizați”, mai arată parlamentarul.
Șef, cu doar trei ani vechime
Conform expunerii de motive, lipsa stabilității pe post generează costuri de personal pentru MAI, care pregătește, spre exemplu, polițiști în specializarea ordine publică. Dar aceștia, după finalizarea perioadei de tutelă, de șase luni, se mută pe un post cu o altă specializare, funcția inițială devenind, astfel, vacantă. Iar un alt polițist trebuie să fie școlarizat și numit pe acea funcție.
Senatoarea Mirea subliniază că situația a devenit repetitivă la nivelul funcțiilor de execuție, însă nici cu privire la funcțiile de conducere și de comandă situația nu este eficientă, deoarece „nu sunt stabilite clar și unitar condițiile în care un agent de poliție sau un ofițer de poliție pot ocupa funcția de conducere sau de comandă, neexistând practic anumite trepte sau condiții de îndeplinit consecutiv și rațional”. În prezent, un ofițer de poliție poate ocupa o funcție de conducere de șef de serviciu doar dacă are minimum trei ani vechime, fără a fi necesar ca acesta să fi parcurs, anterior, și alte etape evolutive în carieră.
Reforma lui Băsescu a creat un deficit de 51.300 de posturi în MAI
Potrivit documentului citat, bugetul Ministerului de Interne „este privat de aproximativ 8 milioane de euro, sumă destinată acoperirii cheltuielilor legate de plata indemnizațiilor de chirie și transport la și de la locul de muncă”, motiv pentru care proiectul de lege înaintat Parlamentului propune realizarea unei aplicații informatice la care să aibă acces angajații, în sistem internalizat, prin care să se poată realiza mutarea la cerere a polițiștilor, „fără ca mii de polițiști să aștepte, anual, să li se aprobe raportul de mutare la unitatea aleasă”.
Autorul legii mai arată că, între anii 2010 și 2014, numărul total de posturi în poliție a fost diminuat, ca urmare a reducerii efectivelor ministerului, principala cauză fiind procesul de restructurare instituțională derulat între 2010 și 2013, „prin care aproximativ 51.300 de posturi de polițist au fost desființate”.
Schimbări
Proiectul de lege aflat în dezbaterea Legislativului propune ca polițistului care intră în corpul ofițerilor și absolventului cu diplomă de licență al Academiei de Poliție să i se acorde gradul profesional în funcție de vechime în structurile MAI. Apoi, actul normativ mai propune ca persoanei care dobândește statutul de polițist prin reîncadrare, încadrarea directă sau transfer sau cea care finalizează cursurile de învățământ din cadrul MAI să nu i se poată modifica raportul de serviciu prin delegare, detașare, mutare sau transfer timp de cinci ani de la numirea în prima funcție, cu excepția situației în care intervine reorganizarea instituției sau în situații excepționale, după îndeplinirea a minimum jumătate din stagiul obligatoriu de cinci ani.
O altă prevedere a proiectului de lege este aceea conform căreia polițistul poate fi mutat în aceeași unitate sau într-o altă unitate din cadrul MAI din aceeași localitate sau din altă localitate, cu acordul șefilor celor două unități, doar în interes de serviciu, la cererea polițistului, cu identificarea posturilor prin sistem informatic accesibil angajaților care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
Nu în ultimul rând, Statutul Polițistului ar urma să prevadă că programul de lucru, formele de organizare ale acestuia și acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului Afacerilor Interne, după consultarea Corpului Național al Polițiștilor și a reprezentanților organizațiilor sindicale reprezentative.
Toate partidele, mai puțin USR, au trecut legea la Senat
În avizul favorabil, dar cu observații, remis de către Consiliul Legislativ, asupra acestui proiect de lege, se atrage atenția asupra faptului că judecătorii Curții Constituționale au declarat neconstituțional articolul 21 alineat 5 din Statutul Polițistului, articol care excludea absolventul cu diplomă de licență al unui program de studii de ordine și siguranță publică, respectiv de drept, organizat la forma de învățământ cu frecvență din cadrul Academiei de Poliție, de la posibilitatea valorificării vechimii în structurile MAI, în vederea acordării gradului profesional după absolvire.
Și Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege, iar la data de 10 octombrie 2022, inițiativa legislativă, susținută 45 de senatori și deputați de la PNL și PSD, a ajuns, la vot, în Plenul Senatului.
Din cei 113 parlamentari prezenți, au votat „pentru” 91 (de la AUR, PNL, PSD, UDMR și neafiliați), 22 de voturi fiind împotrivă. Cele mai multe – 20 – au fost de la USR, însă a existat și un vot contra acordat de senatorul social-democrat Gabriela Crețu.
Legea a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional. Comisia pentru Muncă și Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională trebuie să finalizeze raportul până pe data de 21 noiembrie.
