Polonia îşi plânge morţii

Repatrierea sicriului preşedintelui Lech Kaczynski a marcat începutul zilelor de doliu pentru Polonia, o ţară care şi-a pierdut nu numai şeful de stat, ci şi o întreagă elită politică, militară, financiară şi chiar religioasă.

O tragedie pe drept cuvânt, descrisă printre lacrimi de premierul polonez, Donald Tusk, ca fiind "cea mai mare tragedie politică naţională după cel de-al doilea război mondial". Palatul prezidenţial din Varşovia s-a transformat într-un loc sacru de reculegere. Pe jos, strada e "pavată" cu o mare de lumânări şi de flori albe şi roşii, iar oamenii, în şiruri interminabile, aşteaptă în lacrimi şi tăcere să semneze în cartea de condoleanţe deschisă în palat. A început săptămâna de doliu în Polonia, la sfârşitul căreia preşedintele Lech Kaczynski şi soţia sa, Maria, al cărei cadavru va fi repatriat astăzi, vor fi înmormântaţi.

SINDROMUL VIP
Vicepremierul rus Serghei Ivanov a declarat ieri că toate datele de zbor ale avionului preşedintelui Kaczynski "sunt intacte" şi a confirmat că echipajul avionului prezidenţial primise alerta privind condiţiile meteorologice dificile. Aceste avertismente "au fost transmise echipajului în timp util", a declarat Ivanov presei.

Până acum, autorităţile ruse au exclus ipoteza unei defecţiuni tehnice a avionului, afirmând că la originea catastrofei s-ar fi aflat eroarea piloţilor polonezi, care ar fi ignorat ordinele controlorilor aerieni de a ateriza pe un alt aeroport, din cauza ceţii dense. Expertul rus în siguranţa zborurilor, Victor Timoşchin, a invocat aşa-numitul "sindrom VIP".

"Este un caz clar de sindrom al pasagerilor-VIP (...) Controlorii de trafic i-au spus pilotului să aterizeze la Moscova sau la Minsk. Sunt sigur că pilotul i-a spus acest lucru preşedintelui, dar a primit de la el replica fermă de a ateriza la Smolensk", a declarat Timoşchin. Dar, deocamdată, nu sunt dovezi clare că lucrurile s-ar fi petrecut aşa, a afirmat, la rândul său, procurorul general al Poloniei, Andrzej Seremet.

TEORIA BARIEREI DE LIMBAJ
O altă teorie intens dezbătută este aceea că echipajul polonez şi turnul de control de la sol nu cu comunicat eficient, pentru că piloţii vorbeau prost limba rusă. Un oficial din cadrul bazei aeriene de la Smolensk a declarat, pentru presa străină, că echipajul aeronavei prezidenţiale nu le-au oferit celor de la sol informaţii despre altitudinea la care se aflau.

Întrebat de ce, Pavel Pliusnin a răspuns: "De unde să ştiu? Pentru că vorbeau ruseşte prost. Era foarte greu pentru ei să comunice cifre", a spus Pliusnin. Principala întrebare ridicată de această nouă pistă de lucru pentru anchetatori este de ce discuţiile dintre echipaj şi turnul de control au fost în limba rusă şi nu în engleză, aşa cum cer toate normele şi procedurile internaţionale.

FĂRĂ EXPERIENŢA FUNERALIILOR
Serviciile Preşedinţiei şi ale primului-ministru s-au întrunit ieri pentru a discuta detaliile legate de organizarea funeraliilor preşedintelui, iar fosta lui şefă de Cabinet, Elzbieta Jakubiak, a estimat că e "foarte posibil" ca funeraliile să ţină două zile la rând, sâmbătă şi duminică. În principiu, sunt avute în vedere trei locaţii funerare, Catedrala Sfântul Ioan şi Cimitirul Istoric Powazki, din Varşovia, sau Catedrala Wawel din Cracovia, unde odihnesc regii şi preşedinţii Poloniei.

"Nu avem nici un fel de experienţă în istoria noii republici instaurate după căderea comunismului, iar cei trei foşti preşedinţi, Wojciech Jaruzelski, Lech Walesa şi Aleksander Kwasniewski, sunt încă în viaţă, aşa că nu au mai fost organizate funeralii până acum", a recunoscut Jakubiak. Potrivit tradiţiei dinaintea războiului, Catedrala Wawel din Cracovia era aleasă ca loc de funeralii. Se pare că această opţiune nu ar fi posibilă, pentru că nu ar fi spaţiu în cripta catedralei.

SUFERINŢĂ FĂRĂ FRONTIERE
Şi în Rusia, ţara unde s-a petrecut tragedia, ziua de ieri a fost decretată zi de doliu. Drapele purtând o banderolă neagră au fost coborâte în bernă, iar emisiunile de divertisment şi de publicitate ale televiziunilor şi posturilor de radio au fost anulate. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a depus un buchet de trandafiri roşii la Ambasada Poloniei şi a semnat în cartea de condoleanţe.




Medvedev şi-a anunţat intenţia de a participa la funeralii, după cum a declarat şeful diplomaţiei poloneze, Radoslaw Sikorski, adăugând că nu este exclusă nici venirea preşedintelui american, Barack Obama.

 

Polonezii şi ruşii, rivali uniţi în durere
Tragedia de la Smolensk pare să fi apropiat mai mult cele două ţări cu un trecut zbuciumat al relaţiilor bilaterale. Aceasta este cel puţin impresia ministrului de Externe polonez, Radek Sikorski, care a fost foarte impresionat de reacţia ruşilor după tragedia de la Smolensk. "Reacţia autorităţilor ruse a fost exemplară. În mod paradoxal, cred că aceasta ar putea îmbunătăţi relaţiile dintre cele două ţări (Polonia şi Rusia - n.r.), de vreme ce ruşii ne-au împărtăşit durerea", a declarat Sikorski. 

Relaţiile tensionate, de rivalitate şi de neîncredere reciprocă între cele două ţări, îşi au originea încă din Evul Mediu, când au început cu disputarea graniţelor. Animozitatea reciprocă a crescut pe măsura timpului, iar în secolul al XVIII-lea a dat naştere la numeroase conflicte armate. Aşa, de pildă, în 1772, Rusia împreună cu Prusia şi Austria au început împărţirea Poloniei, care ar fi urmat să dispară de pe harta Europei.

Polonia a ripostat faţă de dominaţia Rusiei în câteva rânduri, dar fără succes. Abia în 1918, Polonia îşi recapătă independenţa şi reapare pe harta Europei, pentru ca în 1939, după semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, să cadă sub dominaţia trupelor sovietice. Trecutul zbuciumat al relaţiilor polono-ruse, trecând prin perioada sovietică, mai continuă cu episodul Masacrului de la Katin, din 1940, când, la ordinele lui Stalin, mii de ofiţeri polonezi capturaţi în invazia sovietică din '39 au fost ucişi.

S-a estimat că la Katin au fost masacraţi 22.000 de polonezi. Or, tocmai la comemorarea acelei tragedii, preşedintele Lech Kaczynski voia să mai dea un semn de apropiere Rusiei. Îşi pregătise şi un discurs de reconciliere. Din nefericire, acesta avea să fie ultimul său discurs, pe care însă nu a mai ajuns să-l rostească. Între altele, Kaczynski avea să spună: "Katin a devenit o rană dureroasă a istoriei poloneze, ce a otrăvit timp de decenii relaţiile dintre polonezi şi ruşi.

Să lăsăm rana Katin să se vindece şi să se cicatrizeze în sfârşit. Suntem deja pe cale să realizăm acest lucru. Noi, polonezii, apreciem ceea ce ruşii au făcut în ultimii ani. Ar trebui să urmăm calea apropierii dintre naţiunile noastre, nu să ne oprim sau să ne întoarcem. (...) Toate circumstanţele crimei de la Katin trebuie investigate şi dezvăluite. Este important ca nevinovăţia victimelor să fie confirmată oficial (...), astfel încât minciuna Katin să poată dispărea definitiv (...). Să omagiem memoria celor ucişi şi să ne rugăm. Glorie Eroilor! Vie amintirea lor!". (S.S.)

 

Coadă la cartea de condoleanţe
Un număr mare de bucureşteni au făcut ieri un scurt popas la Ambasada Poloniei, pentru a depune flori, a aprinde o lumânare şi a semna în cartea de condoleanţe deschisă în perioada 12-14 aprilie. Politicieni sau nu au dorit să le aducă un ultim omagiu victimelor accidentului de la Smolensk. În jurul orei 16:00, în faţa Ambasadei se formase chiar o coadă de câteva persoane. Reprezentanţii misiunii diplomatice s-au ferit însă să dea informaţii despre numărul celor care au semnat ieri în cartea de condoleanţe. "A venit multă, multă lume, asta este tot ce ştiu să vă spun. Nu vreau să aproximez şi să fac vreo greşeală, dar au fost numeroşi oameni. Poate după închiderea cărţii vom putea să vă comunicăm mai multe", ne-a spus un oficial al Ambasadei. (I.C.)