x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pomelnicul aberaţiilor de-a moaca

0
Autor: Romulus Vulpescu 29 Mai 2008 - 00:00
Pomelnicul aberaţiilor de-a moaca


O LECŢIE NECESARĂ: CUM SĂ VORBIM CORECT ROMĂNEŞTE
Scriitorul Romulus Vulpescu semnalează "atacul" erorilor comise din ignoranţă, construcţii care fac ravagii în exprimarea de zi cu zi. Fără să fie "un pomelnic exhaustiv", Romulus Vulpescu prezintă "o sumă de aberaţii" cu o mare putere de circulaţie în presă. A atenţiona, a concluziona, periculozitate, ora doisprezece, a cere scuze în loc de a cere iertare, prins în flagrant sînt cîteva exemple de greşeli flagrante. 



SEMNAL ● Romulus Vulpescu, despre erorile comise din ignoranţă
A atenţiona, a concluziona, periculozitate, ora doisprezece, a cere scuze în loc de a cere iertare. Şi exemplele ar putea continua. Sînt cîteva erori comise din ignoranţă, cu o putere relativ mare de circulaţie în presă.

Limba română (atît cea scrisă cît şi cea vorbită) are nişte reguli de rigoare matematică. În privinţa limbii vorbite, drept este că stilul colocvial admite unele derogări, justificate de oralitate, dar n-acceptă nicidecum încălcări flagrante ale logicii discursului, ale exprimării corecte, ale citatului exact dintr-un text notoriu, fie românesc, fie străin.

Limba este un instrument de precizie, delicat, şi se poate "strica" la şocuri. Nu mă refer, desigur, la limba literaturii artistice, limba scriitorilor creatori de metafore, limbă în care şocurile şi ciocnirile de imagini urmăresc un scop diferit şi au, prin urmare, alt regim de receptare.

Într-o apropiată ordine de idei, cred că nici una dintre cele zece părţi de cuvînt din morfologie (substantiv, articol, adjectiv, adverb, numeral, verb, prepoziţie, conjuncţie, interjecţie, pronume) n-a scăpat de "atacul" erorilor comise din ignoranţă.
N-am de gînd să întocmesc vreun pomelnic exhaustiv, dar semnalez o sumă de aberaţii cu o relativ mare putere de circulaţie în presă (publicaţii, radio, televiziune) şi le enumer de-a valma.

Verbul a atenţiona (inexistent în româneşte) în loc de a atrage atenţia.

Verbul a concluziona (a trage o concluzie) nu există în limba română. Pentru a exprima această stare de lucruri există verbul a conchide (derivat din latinescul concludo-concludere-conclusus sum).

Termeni improprii

Improprietatea termenilor este "atestată" de multă vreme în toate limbile. Doar un exemplu. Cuvîntul iz (din ungurescul iz), gust ori miros rău, neplăcut. "Vinul are iz de butoi", subînţelegîndu-se, "este urît mirositor". Sensul s-a deformat şi s-a generalizat, devenind miros, mireasmă, parfum (în general). "Cutare lucru are un iz plăcut."

Expresia "a se da în stambă", cu sensul de "a ajunge în gura lumii şi de rîsul tuturor" e lipsită de sens: stamba (ţesătură, înflorată sau nu, folosită ca material din care se confecţionează fuste sau bluze) n-are nici o legătură cu stampa (italienescul stampa – tiparniţă şi, prin extensie de sens, gazetă). Formularea corectă este "s-a dat în stampă", adică "a ajuns la gazetă; s-a făcut de rîs, de poveste, în presă".

Alţi termeni improprii

În loc de "pericol", periculozitate, la fel de caraghios ca un posibil – neintrodus încă în noul bagaj lexical – "primejdiozitate". În loc de "rigoare" – "rigurozitate". Aşijderi, anormalitate introdus ca antonim al termenului "normalitate", cîtă vreme cuvîntul corect este anomalie.

De altfel, toată seria pare a fi adaptată (şi adoptată) din italiană: anormalità, pericolosità, rigorosità. Şi lista poate fi lungită de chiar cititorii/vorbitorii atenţi la "aventurile în călimări" ale năpăstuitei limbi naţionale!

"Flexiunea cuvintelor compuse şi articularea lor variază după gradul de sudură a elementelor componente şi după acele părţi de vorbire la care aparţin aceste elemente" (Gramatica limbii române, ed. a II-a, 1963, vol. I, p. 90). Rămîn cu formă invariabilă cuvinte ca untdelemn sau prim-ministru. "Cabinetul prim-ministrului" sau "Reuniunea prim-miniştrilor europeni" sînt exprimări în forma corectă. "Cabinetul primului-ministru" sau "Reuniunea primilor-miniştri" sînt forme eronate.

Unele nume de localităţi (toponime), precum Bucureşti, Iaşi, Focşani, Făurei, îşi păstrează la declinare şi articulate aspectul de plural: Bucureştii, Iaşii, Focşanii, Făureii. Formele Bucureştiul, Iaşiul (Iaşul), Focşaniul, Făureiul sînt categoric greşite, conservînd forma de singular (fals). Totuşi, în anumite cazuri, Gramatica admite o derogare. "Nume topice care în forma obişnuită sînt nearticulate" – precum Bucureşti – "apar uneori articulate. De exemplu, cînd primesc o determinare atributivă: Galaţiul de ieri şi cel de azi" (op. cit., p.102). Este şi situaţia în care Jurnalul Naţional evocă Bucureştiul meu iubit. Tratatul academic de Gramatică validează titlul ales.

Adverbul întretimp (scris într-un cuvînt) înseamnă în răstimpul (locuţiune adverbială), dar "între (prepoziţie) timp (substantiv) şi spaţiu (substantiv) se poate stabili" are alt înţeles (corect). Adverbul de (mod) continuu, care înseamnă întruna, necontenit, neîntrerupt, confundat cu adjectivul continuu – scris (şi rostit) greşit – incontinu/incontinuu şi încontinu/încontinuu.

Conjuncţiile negative nici un şi nici o nu trebuie scrise legat: "niciun om şi nicio femeie…". Forma corectă este "nici un om, nici doi oameni, nici trei nu s-au ivit…".

Numeralul doi (masculin)/ două (feminin). "Ora doisprezece" este incorect. Se scrie şi se spune "ora douăsprezece".
Acuzativul pronumelui relativ care este pe care: "omul pe care l-am văzut"; "femeia pe care am salutat-o". "Omul care l-am văzut"; "femeia care am salutat-o" – construcţii greşite.

Cuvîntul străin (ital.) motto se scrie cu doi t spre a-l deosebi de moto (motor) intrînd în compunerea unor cuvinte ca motoretă, motopompă etc.

Corect este ghitara (instrument cu strune), în spaniolă guitarra (dintr-un maur al-chitar) şi nu chitara (tot instrument cu strune) precum lira. Apollo era zeul citared (purtător de liră): cytheră cuvînt din care se trag ceteră şi ţiteră.

Tot din domeniul muzical, meterhaneaua (fanfara turcească) avea mai cu seamă două categorii de instrumente: 1. de suflat (surle, trîmbiţe, fluiere); 2. de percuţie (tobe, dairale, talgere). Expresia: "Cu surle şi cu trîmbiţe" e greşită, menţionînd doar instrumentele de suflat. Or, expresia corectă este "cu trîmbiţe şi cu tobe".

Verbele a aniversa şi a comemora, folosite greşit în construcţii de felul "se aniversează împlinirea a 500 de ani de la naşterea cutăruia". De fapt, "se aniversează cutare, de la a cărui naştere s-au împlinit…". La fel, în construcţii similare, verbul a comemora – acesta referindu-se la pomenirea unui defunct.

Construcţia verbală a cere iertare (de la cineva pentru ofensa adusă) este deseori confundată cu a cere scuze (de la cel pe care l-ai jignit). Regulă. Iertarea se cere, scuzele se prezintă.

Construcţia "Cutare a luat cunoştinţă (de ceva), însemnînd că i s-a adus la cunoştinţă" acel fapt, a devenit (prin contaminare) formularea greşită "a lua la cunoştinţă").

Substantivul neutru boschet are pluralul boschete, nu boscheţi.

Substantivul locaţie (din fr. location, lat. locatio), termen juridic (acţiunea de a închiria, dînd sau luînd chirie) folosit pentru substantivul comun loc: "De unde eşti de loc? unde te-ai născut?". Întrebarea "De unde eşti de locaţie?" ar suna ridicol.

Substantivul protagonist-ă – interpretul rolului principal dintr-o piesă, socotit drept actor/actriţă în general, interpretul oricărui rol. "Protagoniştii comediei lui Caragiale au fost aplaudaţi…" – incorect. "Alături de protagonist/ă au fost aplaudaţi şi ceilalţi interpreţi."

Substantivul principal este defectiv de plural: lucrul principal în opoziţie cu accesoriu.
În construcţia (eronată) "în principal, martorii întîmplării…", principal este adjectiv şi trebuie înlocuit cu îndeosebi, mai cu seamă.

Substantivul alternativă 1. o succesiune de lucruri ce revin pe rînd; 2. alegere de făcut între două posibilităţi. O alternativă are două posibilităţi. Construcţia "avea două alternative: da sau nu" e greşită. Înseamnă că cel pus în situaţia de-a alege are patru posibilităţi.

Altă construcţie absurdă ce face ravagii: "Suspectul a fost prins în flagrant"; flagrant (adjectiv) înseamnă evident, vădit. Expresia juridică (şi exprimarea corectă) este "Flagrant delict de" (adulter, furt, viol, nelegiuire, culpă etc., menţionîndu-se felul delictului). Suspectul "prins în evident" este o gogomănie curentă şi flagrantă.

Cîţiva termeni străini, greşit traduşi
Rocinante (citeşte rosinante) înseamnă în limba spaniolă mîrţoagă, dar zisul animal este un mascul, un cal, nu o iapă. Este o aluzie (literară) la mîrţoaga pe care călăreşte Don Quijote din la Mancha, eroul lui Cervantes.

Tot în spaniolă, paloma înseamnă porumbel, nu porumbiţă. Cîntecul celebru Una paloma blanca vorbeşte de un porumbel alb.

Situaţii similare avem şi în româneşte. "Lupul a mîncat o oaie": dar lupul putea fi şi o lupoaică. "A dat vulpea iama-n găini": deşi amatoarea de galinacee putea fi un vulpoi... Cititorul acestor observaţii este în măsură de-a îmbogăţi singur lista de exemple.

Argoul

Pentru că o droaie de termeni şi de expresii argotice proliferează (benefic) în vorbirea şi în scrisul autorilor de articole, o singură mostră. "A obţine sau a căpăta ceva de-a moaca", adică pe gratis. Expresia apare în formă greşită, de-a moca sau moca. În realitate, exprimarea corectă este de-a moaca. Termenul vine de la moacă (mutră, figură) şi înseamnă "pe degeaba", pentru "ochi frumoşi"...

Sper că nu v-am înşirat de-a moaca tot acest pomelnic de aberaţii. Altfel spus, că n-am aberat, folosind şi eu aberantul post-verbal de la năstruşnicul şi inexistentul verb a abera, care bîntuie şi el cu voioşie.

Citeşte mai multe despre:   special,   de-a,   inseamna

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Premii? Bătaie de joc? Ordin de ministru pentru acordarea de mulțumiri și felicitări

Premii? Bătaie de joc? Ordin de ministru pentru acordarea de mulțumiri și felicitări
Galerie Foto Într-un document oficial emis, în data de 13 octombrie, de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, se arată că succesul luptei polițiștilor de penitenciare în lupta cu pandemia generată de virusul SARS-CoV-2 rep...

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară
Galerie Foto Dr. Tarek Nazer, chirurg ortoped, este președintele Asociației Europene de Artroscopie și Chirurgie Minim Invazivă. Trăiește în România de 30 de ani. Avea 5 ani când familia lui s-a mutat din Siria la...

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază (SPP) a achiziționat două softuri informatice pentru testarea viitorilor agenți care urmează să păzească demnitarii în tehnici de condus a autovehiculelor instituției, dar și...

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”
Galerie Foto Cu sânge de bănățean curgând prin vene, Erwin Lucian Bureriu le-a făcut pe toate: profesor, jurnalist și secretar de redacție, biliotecar, proprietar de librărie, muzician, grafician, dar mai ales poet și...

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală
Există o polemică între reumatologi şi ortopezi, legat de când este bine să se implanteze o proteză în articulaţia suferindă: de la primele simptome, cum zic chirurgii ortopezi, sau mai târziu, după...

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!
Galerie Foto Diferențe majore între numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, pentru toate subcategoriile de alegeri care însumează alegerile pentru autoritățile publice locale și numărul...

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc
Galerie Foto Nici nu s-a uscat bine tușul pe buletinele de vot de la alegerile locale care au avut loc în 27 septembrie, că proaspătul liberal, fost PSD-ist, Mihai Chirica, de la Iași, reales primar, a și atribuit un contact de...

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor
Galerie Foto Fata cea mare a lui Traian Băsescu și-a cooptat, cu o lună înainte de alegerile locale, soțul în cadrul companiei de consultanță pe care o deține. Odată cu intrarea lui Radu Petru Pricop în această...

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii
Galerie Foto Numit, prin semnătura lui Ludovic Orban și a Secretarului General al Guvernului Antonel Tănase, în funcția de consilier de stat, Eduard Andi Manciu, cel care conduce celebrul Grup de Comunicare Strategică, nu...

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi
De multe ori observăm că unii oameni se plâng de ochi, aceştia par chinuiţi, se înroşesc, lăcrimează, au mâncărimi. Multă lume crede că se pricepe și îndeamnă cu sfaturi greşite pe cel cu ochii în...

Sistem de supraveghere video de 100.000 de euro, la sediul central al Ministerului Finanțelor

Sistem de supraveghere video de 100.000 de euro, la sediul central al Ministerului Finanțelor
Instituția condusă de Florin Cîțu a investit prețul unui apartament în București pentru achiziționarea unui sistem nou-nouț de supraveghere video, pe care urmează să-l monteze la sediul din Capitală al Centru...

Elena Stoica, Asociația Confecționerilor din România: „Măştile de Panciu, bune la Paris și la Londra, sunt ignorate la Bucureşti”

Elena Stoica, Asociația Confecționerilor din România: „Măştile de Panciu, bune la Paris și la Londra, sunt ignorate la Bucureşti”
Galerie Foto Producătorii de confecții trag un semnal de alarmă: mulți români dau banii pe chinezisme de proastă calitate sau pe cârpe frumos colorate cu care își acoperă nasul și gura, în loc de măşti făcute din...

Dosarul unei execuţii comandate politic, cu Dacian Cioloş în rol de paranormal. Telepatia: cea mai mare pagubă inexistentă, anchetată la SIIJ

Dosarul unei execuţii comandate politic, cu Dacian Cioloş în rol de paranormal. Telepatia: cea mai mare pagubă inexistentă, anchetată la SIIJ
Galerie Foto Documente explozive, aflate pe masa procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), arată că, în contabilitatea Ministerului Agriculturii, în 2008, când Dacian Cioloș a decis să...

Infractorii sexuali, băgați în bazele de date ale Poliției de o firmă controlată de afaceristul Tiberiu Urdăreanu

Infractorii sexuali, băgați în bazele de date ale Poliției de o firmă controlată de afaceristul Tiberiu Urdăreanu
Galerie Foto Poliția Română a încheiat cu una dintre firmele înființate de grupul UTI, controlat de Tiberiu Urdăreanu, un contract de 1,3 milioane de euro, pentru realizarea unui registru special. Este vorba despre o...

Astmaticii nu trebuie să treacă repede de la cald la frig

Astmaticii nu trebuie să treacă repede de la cald la frig
Lumea îşi pune singură diagnosticul când e vorba de plămâni. Cum tuşeşte puţin, omul se autodiagnostichează: „Am pneumonie”. Dar şi cei cu astm ridică glasul când vine sezonul rece.Interviu cu profesor...
Serviciul de email marketing furnizat de