Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Concret, aceste medicamente vor fi eliberate pe un nou tip de prescripție, iar farmaciile vor fi obligate să raporteze zilnic Ministerului Sănătății toate operațiunile cu antibiotice, inclusiv datele de identificare ale pacienților cărora li se eliberează și ale medicilor prescriptori, potrivit unui proiect de ordin pus în dezbatere pe site-ul instituției.
Rezistenţa microbiană la antibiotice (RAM) este capacitatea unui microorganism de a supravieţui şi a se multiplica în prezenţa unui agent antimicrobian (antibiotic), care în mod normal l-ar inhiba sau omorî. Acest fenomen s-a accelerat în ultimii ani, prin utilizarea abuzivă a antibioticelor, ceea ce face ca infecţii considerate altădată banale să fie mult mai greu sau chiar imposibil de tratat.
„În 2019, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat rezistența la antimicrobiene (RAM) drept una din principalele 10 amenințări la adresa sănătății publice la nivel mondial cu care se confruntă umanitatea. În iulie 2022, Comisia Europeană (...), împreună cu statele membre, a identificat RAM drept una dintre primele trei amenințări prioritare la adresa sănătății. Se estimează că peste 37.000 de persoane mor în fiecare an în UE/SEE, ca urmare directă a unei infecții din cauza bacteriilor rezistente la antibiotice. Impactul RAM asupra sănătății este comparabil cu cel al gripei, tuberculozei și HIV/SIDA combinate. În general, cele mai recente date arată tendințe de creștere semnificativă a numărului de infecții și decese atribuibile pentru aproape toate combinațiile de rezistență bacteriene-antibiotice, în special în mediile medicale”, arată Ministerul Sănătății (MS), în referatul care însoțește proiectul de ordin.
Românii, fruntași la înghițit antibiotice
România se află pe locul doi în Uniunea Europeană la consumul de antibiotice, după Grecia, conform datelor ECDC, utilizarea excesivă şi incorectă a acestor medicamente reprezentând principala cauză a dezvoltarea şi răspândirea superbacteriilor.
„La nivel național, situația este îngrijorătoare și necesită măsuri urgente”, subliniază reprezentanții MS, adăugând că este nevoie de noi măsuri legislative, pentru o mai bună cunoaștere a fenomenului RAM. Acestea vor permite o monitorizare mai eficientă a utilizării antibioticelor și ulterior luarea unor măsuri care să genereze o reducere a utilizării excesive a acestor medicamente, „în raport cu măsurile și acțiunile existente la nivelul UE”.
Prescripție cu CNP sau număr de pașaport
Astfel, proiectul de ordin elaborat de Ministerul Sănătății prevede ca medicamentele din categoria antibioticelor să fie prescrise de medici și eliberate de farmaciști exclusiv în baza unei prescripții medicale speciale, care va cuprinde mai multe date: seria și numărul (unice, generate la nivelul fiecărui prescriptor); unitatea sanitară (denumire, adresă și număr de telefon), Cod Diagnostic, utilizat în cadrul SIUI al Asigurărilor de sănătate din România; medicament prescris (denumire comercială, denumire comună internațională, concentrație, formă farmaceutică, mod de administrare, cantitate, durata tratamentului); semnătura medicului prescriptor; cod parafă și data eliberării prescripției medicale.
Totodată, rețeta va conține și datele pacientului căruia îi sunt prescrise antibioticele, respectiv:
„- Pentru cetățenii români și străini cu domiciliul sau rezidența în România: CNP sau CID (codul de identificare al asiguratului), nume, prenume, vârsta;
- Pentru cetățenii străini care nu au carte de rezidență, codul țării, număr pașaport sau număr Card EU(CE), nume, prenume, vârsta”.
Valabilitatea prescripției nu va putea depăși ultima zi a tratamentului, conform modului de administrare și a duratei tratamentului recomandat de către medic. Aceasta va fi reținută în farmacie și „poate fi eliberată fracționat doar în cadrul aceleiași farmacii, fără a depăși cantitatea totală prescrisă”.
Există și o excepție în care farmaciștii pot elibera antibiotice în lipsa unei prescripții medicale: în regim de urgență, doar în cazuri temeinic justificate și „în cantitatea maximă aferentă dozei pe 48 ore”.
Doza de urgență poate fi eliberată o singură dată pentru un pacient, prevede ordinul MS.
Rapoarte detaliate, într-un sistem electronic
În plus, farmaciștii vor fi obligați să raporteze în fiecare zi, într-un sistem electronic, toate operațiunile efectuate cu aceste medicamente.
Potrivit proiectului MS, raportarea zilnică va cuprinde: seria și numărul prescripției medicale, Codul de Identificare al Medicamentului (CIM), cantitate, Cod Diagnostic, cod parafă și datele de identificare pentru pacient: „CNP sau CID (pentru cetățeni români sau cetățeni străini cu reședința în România care au card de sănătate sau/și carte de rezidență), număr pașaport sau număr Card EU (pentru cetățeni străini)”.
La aceste date din sistemul electronic de raportare vor avea acces securizat Ministerul Sănătăţii, Agenția Medicamentului (ANMDMR) și Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
70% din cazurile de infecții cu bacterii rezistente la antibiotice sunt infecții asociate asistenței medicale (nosocomiale), potrivit Ministerului Sănătății.
Reguli în concordanță cu recomandările UE
Comisia Europeană a adoptat, la sfârșitul anului 2020, Strategia farmaceutică pentru Europa, care definește, printre altele, și optimizarea utilizării antibioticelor ca inițiativă esențială în combaterea rezistenței la antimicrobiene.
În completarea acesteia, Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 1 iunie 2023, „Recomandarea 9581/23/01.06.2023 privind intensificarea acțiunilor UE de combatere a rezistenței la antimicrobiene, într-o abordare «O singura Sănătate» (One Health)”. Între măsurile recomandate se regăsește colectarea de date privind consumul de antimicrobiene la oameni prin monitorizarea prescrierii și eliberării acestora și furnizarea de feedback în timp util cu privire la tendințele de prescriere și eliberare a antimicrobienelor către profesioniști (medici, farmaciști), dar și către alte structuri interesate, precizează MS.
