x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Producția agriculturii montane, greu de coborât în magazine

0
Autor: Adrian Stoica 26 Noi 2021 - 07:30
Producția agriculturii montane, greu de coborât în magazine
Vezi galeria foto


În fiecare an, pe data de 11 decembrie, celebrăm Ziua Internațională a Muntelui. Proclamată în 2003 de Adunarea Generală a ONU, sărbătoarea se dorește a fi un semnal pentru încurajarea comunității internaționale de a aduce în atenția publicului rolul extrem de important pe care munții îl au, atât din perspectivă ecologică, cât și economică. În România, ei acoperă aproape o treime din suprafața țării, iar aproximativ două milioane de români trăiesc în zona montană, în aproximativ 745 de localități. Pentru mulți dintre locuitorii zonei montane, agricultura continuă să fie activitatea de bază care le asigură traiul într-o zonă nu de puține ori vitregă. În prezent, nu mai puțin de 2.450 de produse sunt înscrise în Registrul Național al Produselor Montane (RNPM), beneficiind astfel de o certificare că sunt produse obținute într-o zonă cu un grad mai mic de poluare, scoțând, totodată, în evidență particularitățile unui produs fabricat în condiții naturale dificile.

 

Cine nu a auzit sau a gustat din Cașcavalul de Ibănești, din Zacusca de Păstrăv și din sucul de cătină? Sunt doar câteva exemple din lista celor 2.450 de produse care și-au câștigat dreptul de a utiliza mențiunea de calitate „produs montan”. Ea poate fi aplicată produselor obținute din animale crescute cel puțin în ultimele două treimi ale vieții lor în zone montane și, dacă produsele sunt prelucrate în aceste zone. Prin derogare, mențiunea poate fi aplicată și produselor obținute din animale transhumante, crescute cel puțin o pătrime din viață în transhumanță și care au păscut pe pășuni din zone montane. De asemenea, mențiunea „produs montan” poate fi aplicată produselor de origine vegetală doar dacă plantele sunt cultivate în zone montane, iar în cazul produselor apicole, albinele trebuie să colecteze nectarul și polenul doar din acest areal. Vorbim practic despre niște reguli foarte clare pentru utilizarea specificației „produs montan” care le conferă produsele niște calități aparte, cele mai multe dintre ele având și calitatea că sunt ecologice. 

 

Strategie am avut, dar nu și o politică montană consecventă

 

Deși zona montană poate oferi României o sursă de hrană importantă, ea continuă să fie insuficient valorificată. Acest lucru este cauzat de lipsa unui lanț care să asigure aducerea către piață a acestor produse care respectă cele mai înalte standarde de calitate. Agenţia Naţională a Zonei Montane este organismul care certifică produselor această calitate și sprijină, prin diverse proiecte, promovarea lor pe piață.  Agricultura montană se află însă într-un declin sever, ca urmare a lipsei unui sprijin adecvat din partea statului pentru locuitori. Preţurile derizorii pentru produse (lapte, carne, brânză etc.) au dus la descurajarea activității de creștere a animalelor, fapt ce amplificat starea  de sărăciei a locuitorilor acestei zone. În consecință, o parte tot mai mare a locuitorilor și, în special, cei tineri, au ales să migreze spre orașe sau străinătate. În ciuda situației dramatice, România nu a reușit să pună la punct o politică montană consecventă, deși a avut și o strategie pentru dezvoltarea zonei cu termen de aplicabilitate 2014-2020. În prezent, această zonă se confruntă cu depopularea și îmbătrânirea populației, iar viața aici are un grad scăzut de confort din cauza accesului redus la rețele de alimentare cu apă, canalizare/epurare, gaze naturale, a conectivității reduse între localități etc. 

 

 

„Produs montan” este o schemă de calitate recunoscută la nivel european, care, alături de DOP - denumire de origine protejată (pentru alimente și vin), IGP - indicație geografică protejată (pentru alimente și vin) și STG - indicație geografică (pentru băuturi alcoolice și vinuri aromatizate), nu are costuri de certificare pentru producători, acestea fiind suportate integral de statul român, prin Agenția Națională a Zonei Montane.

 

Platforma care pune în legătură cumpărătorii cu producătorii  

 

Agenția Națională a Zonei Montane a creat anul trecut platforma www.produsmontan.ro dedicată producătorilor care au obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate „produs montan”, în vederea promovării produselor. Aici pot fi găsiți toți producătorii montani înscriși în Registrul Național al Produselor Montane și categoriile de produse comercializate. Producătorii au afișate datele de contact, iar unii dintre ei au și site propriu de prezentare.  Consumatorii pot astfel intra în contact direct cu producătorii pentru achiziționarea produselor de care sunt interesați. 

 

Proiecte rămase la stadiul de promisiuni

 

Strategia de dezvoltare teritorială a Romaniei (Romania policentrica 2035), adoptată de Guvern în mai 2017, propunea o serie de măsuri, atât de ordin social, cât și economic pentru sprijinirea populației din zona montană și valorificarea potențialului agricol. De exemplu, una dintre măsurile avute în vedere era crearea unor sisteme/centre de preluare, sortare, condiționare, păstrare, ambalare și analiză a produselor agroalimentare cu specific montan, cu precădere la nivelul comunelor cu peste 50% din forța de muncă ocupată în sectorul primar. De asemenea, se propunea derularea unor programe de formare profesională continuă pentru ocupații tradiționale, cu precădere în zone montane cu potențial turistic ridicat. Din păcate însă, strategia România policentrică 2035 a rămas doar un exercițiu de imaginație al politicienilor.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Bitcoinul revine la 57.000 de dolari după selloff

Bitcoinul revine la 57.000 de dolari după selloff
Luni, preţul unui Bitcoin ajungea la 57.100 dolari la ora 16.45, în creştere cu 5% în ultimele 24 de ore, potrivit datelor agregate de CoinMarketCap, după ce principala criptomonedă la nivel mondial a scăzut...

Francul elvețian urcă la maximul ultimilor șase ani. La București rămâne în zona maximului istoric

Francul elvețian urcă la maximul ultimilor șase ani. La București rămâne în zona maximului istoric
Banca Națională a Elveției nu mai stă în calea aprecierii francului, potrivit datelor publicate luni, într-o schimbare care a atras atenția, astfel că moneda, socotită de refugiu, a atins cel mai ridicat nivel...

Beneficiile pentru angajați au scăzut DRAMATIC în 2020

Beneficiile pentru angajați au scăzut DRAMATIC în 2020
Beneficiile extrasalariale pentru angajaţi s-au diminuat cu 95% în 2020, comparativ cu anul anterior. Situața a devenit mai grabă în 2021 când acestea nu au mai fost acordate deloc, arată o analiză a...

Estimările oamenilor de afaceri români pentru 2022: instabilitate politică, criză economică, deprecierea leului

Estimările oamenilor de afaceri români pentru 2022: instabilitate politică, criză economică, deprecierea leului
Oamenii de afaceri români cred că anul viitor va continua instabilitarea politică, criza economică se va adânci, iar leul se va devaloriza în raport cu euro.  Totodată, 26,8% spun că nu au avut...

Pandemia de COVID-19 amână ajungerea României printre statele cu venituri mari

Pandemia de COVID-19 amână ajungerea României printre statele cu venituri mari
Deși prognozele inițiale arătau că România va ajunge printre statele cu venituri medii mari până în 2026, criza economică generată de pandemia de COVID-19 amână această tranziție cu un an, arată o...

Anunțul lui Sorin Grindeanu despre autostrada Sebeș - Turda

Anunțul lui Sorin Grindeanu despre autostrada Sebeș - Turda
Lotul 2 al autostrăzii Sebeș - Turda va fi dat în circulație, marți, după finalizarea unor lucrări minore. Vor fi însă restricții de circulație pe o porțiune de un kilometru, unde se va merge...

Construcțiile pe val. Creșteri de peste 25% la clădirile de locuințe în primele 10 luni din 2021

Construcțiile pe val. Creșteri de peste 25% la clădirile de locuințe în primele 10 luni din 2021
Autorizaţiile de construcție pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 25,3%, în primele 10 luni din acest an, raportat la aceeași perioadă din 2020, arată datele INS.  În perioada 1 ianuarie -...

Dosarul preturilor de transfer – importanța acestuia și caracteristicile unui dosar bun

Dosarul preturilor de transfer – importanța acestuia și caracteristicile unui dosar bun
Dosarul prețurilor de transfer este un document care se întocmește pentru tranzacțiile dintre companiile aparținând aceluiași grup de companii și pentru tranzacțiile dintre o companie și sediul permanent al...

APIA plătește 1,26 miliarde de euro pentru fermieri

APIA plătește 1,26 miliarde de euro pentru fermieri
În cadrul Campaniei de plăţi în avans pentru beneficiarii care au depus Cerere unică de plată în anul 2021 au fost declarați eligibili 745.155 de fermieri. Aceștia vor primi în total 1,26...

Consiliul Fiscal: Construcţia bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever

Consiliul Fiscal: Construcţia bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever
Consiliul Fiscal consideră că structura bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever având în vedere necesitatea de a concilia gestionarea situaţiilor foarte dificile cu care se confruntă România (criza...

Comercianţii trebuie să îşi conecteze casele de marcat la sistemul ANAF până pe 30 noiembrie

Comercianţii trebuie să îşi conecteze casele de marcat la sistemul ANAF până pe 30 noiembrie
Comercianţii mai au timp până la 30 noiembrie pentru conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare al ANAF. Velin Ganev, direc­tor...

Capcane monetare și inflaționiste

Capcane monetare și inflaționiste
CHICAGO – Creșterile de prețuri în Statele Unite se răspândesc peste toate bunurile și serviciile, iar inflația poate fi observată și în sectoare de afaceri cu o bază largă, cum ar fi transportul, energia...

Tribunalul București dă undă verde judecării falimentului CITY Insurance

Tribunalul București dă undă verde judecării falimentului CITY Insurance
Fondul de Garantare a Asiguratilor (FGA) începe astăzi plățile către păgubiții CITY Insurance care au depus până la această dată cereri de plată. Potrivit plafonului de garantare reglementat de Legea nr....

Criza  lemnului explodează anul viitor, prețurile la Romsilva s-au dublat

Criza  lemnului explodează anul viitor, prețurile la Romsilva s-au dublat
Piața lemnului este lovită în această perioadă de o criză puternică de materie primă, atât în ceea ce privește lemnul de foc, cât și în ceea ce privește lemnul destinat industrializării. Situația se va...

Bursa de la Bucureşti a pierdut aproape 6 miliarde de lei din capitalizare în această săptămână

Bursa de la Bucureşti a pierdut aproape 6 miliarde de lei din capitalizare în această săptămână
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a pierdut 5,979 miliarde de lei din capitalizare, respectiv 2,73%, în această săptămână, iar valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a înregistrat o scădere cu 56,08%, în...
Serviciul de email marketing furnizat de