Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Odată cu intrarea în vigoare a Legii austerității de la 1 ianuarie (Legea nr. 296/2023), piața produselor bio mai primește o lovitură, după ce taxa pe valoarea adăugată (TVA) a fost majorată de la 5% la 9%. Și cum acest lucru nu ar fi de ajuns, contabili de la Direcțiile Finanțelor Publice Brașov și Galați au propria interpretare asupra acestei legi și susțin că produselor bio, tradiționale și montane li se aplică de la 1 ianuarie TVA de 19% și nu de 9%. Problema a fost adusă acum în atenția Ministerului Finanțelor de către Camera Consultanților Fiscali (CCF), care consideră că este vorba despre o eroare.
Potrivit adresei transmise de CCF secretarului de stat din Ministerul Finanțelor Alin Marius Andrieș, fiind vorba despre alimente, TVA aplicată trebuie să fie de 9% și nu 19%, arată organizația profesională. „Cu toate acestea, în informările transmise de DGRFP Brașov și DGRFP Galați se menționează că de la 1 ianuarie 2024 se aplică cota de 19% pentru toate produsele eco, montane și tradiționale, fără să se țină cont că mare parte din acestea, datorită naturii lor de produse alimentare, vor intra sub incidența cotei de 9%. Întrucât, în aprecierea noastră, înțelegerea acestor autorități fiscale este eronată și induce în eroare și contribuabilii, avem rugămintea să luați măsuri pentru a dezminți public informările respective”, se arată în adresa înaintată Ministerului Finanțelor.
„Acestea (produsele eco, tradiționale și montane - n. red.) au fost supuse cotei de 5% până la 31 decembrie 2023. În înțelegerea noastră, după 1 ianuarie 2024, livrarea produselor de această natură va intra sub incidența art. 291 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal la livrare sau, după caz, a art. 291 alin. (2) lit. k), pe care le redăm în continuare:
e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele, ale căror coduri NC se stabilesc prin normele metodologice, cu excepția:
1. băuturilor alcoolice;
2. băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;
3. alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât laptele praf pentru nou-născuţi, sugari şi copii de vârstă mică, cozonacul şi biscuiţii.
k) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, precum şi a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202”.
Avem 13.000 de fermieri acreditați
Strategia „de la fermă la furculiță” (farm to fork) promovată de Comisia Europeană are printre obiectivele sale ca 25% cel puțin din terenurile agricole ale UE să fie cultivate în mod ecologic până în 2030. Deși România a înregistrat o creștere a suprafețelor cultivate ecologic, ponderea lor este încă de sub 5% din suprafața agricolă totală. Un procent foarte mic, care ne plasează la coada UE, iar explicațiile pentru această situație sunt multiple. În România sunt înregistrați circa 13.000 de operatori certificați în agricultura ecologică și care lucrează o suprafață de aproximativ 500.000 de hectare. Pășunile și fânețele, culturile de cereale și plantele industriale ocupă majoritatea suprafețelor, în timp ce livezile, vița de vie, pomii fructiferi și nucii certificați în sistem ecologic ocupă mai puțin de 5% din această suprafață. În ceea ce privește efectivele de animale certificate ecologic, aici lucrurile arată și mai rău, fiind sectoare zootehnice, cum ar fi cel de creștere a porcilor, unde practic nu există conceptul ecologic. Atingerea obiectivului general de 25% din suprafață cultivată ecologic este însă un lucru foarte greu de atins de o țară ca a noastră, potrivit unui studiu publicat de Institutul European din România. România chiar a propus Comisiei Europene ca acest procent să fie pentru noi de numai 6,8% în 2030, dar deocamdată nu s-a primit niciun răspuns.
Producem mai mult materii prime bio
Cea mai mare pondere în producția ecologică este deținută de cereale, oleaginoase, furaje și vin. Pentru că avem un mare deficit în ceea ce privește industria de procesare a acestor producții, majoritatea covârșitoare a producției ecologice continuă să fie reprezentată de materiile prime. Aproximativ 90% din cerealele, semințele oleaginoase și uleiul vegetal ecologice din România, dar și șrotul de semințe oleaginoase pentru furaj sunt vândute în vrac în alte state UE. „Și în ceea ce privește producția de produse bio suntem o economie bananieră. Exportăm grâu ecologic în Germania și importăm de aici biscuiți bio făcuți cu grâul nostru”, spune Marian Cioceanu, președintele Asociației Operatorilor din Agricultura Ecologică „Bio România”.
Nu există date statistice clare
Deocamdată nu există date suficiente despre consum, recunoaște Ministerul Agriculturii în proiectul Planului național de acțiune pentru agricultura ecologică. „Nu există date oficiale privind piața produselor bio. Singurele care ar putea să ofere unele informații sunt hipermarketurile, dar și aici lucrurile sunt neclare, pentru că nu există coduri CAEN separate pentru aceste produse. De altfel, acestea nu există nici în Uniunea Europeană”, ne-a mai declarat Marian Cioceanu.
Sucurile bio, taxate ca și cele cu zahăr
Majorarea TVA la aceste produse pune o presiune în plus pe această piață, care încă este de nișă. În acest context, un exemplu oferit de președintele Asociației Operatorilor din Agricultura Ecologică „Bio România” este cel al sucurilor bio. „Avem sucul de cătină bio, îndulcit cu miere bio, de exemplu. El este încadrat la categoria sucuri și de la 1 ianuarie i se aplică TVA de 19%, la fel ca sucurilor îndulcite cu zahăr. Am făcut deja adrese către ministrul Agriculturii pentru a sta de vorbă și cu producătorii bio. La început a spus că nu are timp, iar acum este ca la început. Odată cu majorarea TVA la produsele eco, tradiționale și montane, cred că Guvernul a rezolvat problema deficitului bugetar”, a mai comentat Marian Cioceanu.
Ce înseamnă agricultură ecologică
Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mai curată, mai potrivită metabolismului uman, în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agroalimentare proaspete şi autentice, care să respecte factorii naturali şi de mediu. În perioada de producţie, la fermă se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri şi derivatele acestora) a fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor şi regulatorilor de creştere, hormonilor, antibioticelor etc.
