Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Teoretic, plafonarea tarifelor RCA a-nceput din luna aprilie 2023, prin Hotărârile Guvernului 298/2023, pentru 6 luni. S-a prelungit prin HG nr. 923/2023, până la 31 decembrie 2023, apoi a mai existat o prelungire, prin HG nr. 1326/2023, până la 28 februarie 2024, cu amendamentul că „nivelul propriilor tarife de primă care au fost practicate de către fiecare asigurător RCA la data de 28 februarie 2023, care pot fi ajustate cu un procent de maximum 6,8%” pentru compensarea inflației. Au urmat alte două prelungiri, ultima fiind HG nr. 709/28.06.2024, până pe data de 30 septembrie 2024.
Datele analizate de ASF pe 23 iulie arată că după un an de la decizia plafonării, prima medie RCA a crescut cu 11% pentru persoanele juridice, ajungând la 2.158 de lei, respectiv cu 17% pentru persoanele fizice, ajungând la 1.079 de lei. ASF susține că Hotărârile Guvernului nu au fost respectate, însă unii experți explică eroarea care a făcut posibilă creșterea - iar eroarea aparține Guvernului și ASF.
S-au luat ca referință prețuri nedeclarate
„În HG se specifică faptul că se plafonează la valoarea tarifelor de primă practicate la 28 februarie 2023. Societățile de asigurări au interpretat că pot practica tarifele pe care le aveau pe tabelele lor cu tarifele practicate, dar nimeni nu le-a raportat la ASF și nici ASF nu le-a cerut. Nu era corect nici să se plafoneze la tarifele de referință, dar din HG se înțelege că ei pot aplica și marjele de negocieri între 20 și 40%. Dacă ne uităm la prețurile la care s-au vândut polițele RCA, vedem că unele s-au dublat, față de 2023”, a explicat, pentru Jurnalul, un expert al Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR). De altfel, transportatorii din COTAR au avertizat de la început în legătură cu inutilitatea plafonării, explicând de ce vor crește oricum prețurile polițelor RCA - ceea ce s-a confirmat.
Văzând datele din piața de asigurări, Sorin Mititelu, vicepreședintele ASF responsabil de sectorul asigurărilor, a venit cu niște explicații prin care să scuze ASF și Guvernul, dând vina pe inflație, pe pierderile suferite de asigurători și pe faptul că aceștia nu au respectat Hotărârea de Guvern.
„În privința factorilor care au determinat creșterea acestor tarife ar trebui avut în vedere în primul rând că înainte de plafonare rata combinată era subunitară, deci asigurătorii erau pe pierdere din RCA”, a declarat responsabilul ASF cu asigurările.
Declarațiile oficiale au stârnit râsul
Afirmația lui Mititelu i-a făcut să râdă pe specialiștii în asigurări care explică de ce vicepreședintele ASF nici măcar nu înțelege mecanismul financiar despre care vorbește. Dacă rata combinată a daunei este subunitară - adică sub 100% -, înseamnă că asigurătorii au profit din activitatea RCA, nu că erau pe pierdere.
„Cât diletantism! Dacă rata daunei e subunitară, adică raportul dintre daunele plătite plus cheltuieli - respectiv prime de asigurare - este subunitar, înseamnă că asigurătorii fac profit. Rata combinată se calculează ca raport între daune plătite, plus cheltuielile pe care le-a avut societatea, pe primele aferente. Deci, dacă eu am daune mai puține decât primele aferente, cu raport subunitar, înseamnă că am făcut profit. La rată combinată peste 100% e pierdere. Dacă e sub 100% e pe plus, dar el spune pe dos. Noi vedem în viața reală ce prime se practică, faptul că unele s-au dublat față de anul trecut, deci cum să afirmi oficial așa ceva? Se pot duce la platformele cu care lucrează brokerii, să vadă fiecare preț, la minut și secundă. Astfel se va putea vedea cu ce prețuri s-au vândut primele RCA la data de 28 februarie și cu ce preț se vând acum”, a mai explicat expertul COTAR.
Acesta mai spune că nu se putea lua ca etalon tariful de referință, pentru că s-ar fi încălcat legea concurenței. S-au luat ca bază niște tabele pe care le-ar fi avut fiecare asigurător la 28 februarie 2023, cu prețurile practicate pentru fiecare categorie auto, însă nimeni nu știe ce conțineau, de fapt acele tabele. „Nu există niște taxele cu tarife care să fi fost autentificate la 28 februarie 2023, pentru a se stabili exact prețurile plafonate prin HG. Prin termenii folosiți în textul HG se poate interpreta în orice fel, pentru că asigurătorii nu mai aveau obligația să depună acele tabele cu prețuri la ASF, la 28 februarie 2023”, mai spune specialistul.
Încurcătură cu rata inflației
Vicepreședintele ASF a mai spus că al doilea factor care a influențat creșterile tarifelor RCA în ultimele luni a fost obiectiv, determinat de inflația daunelor care a ajuns la 20,5% - cu alte cuvinte, costurile cu despăgubirile pentru vătămări corporale și plata reparațiilor.
„Întâi a fost ajustarea de 6,8%, deocamdată asta este concluzia până la finalizarea unor verificări și faptul că toți asigurătorii și-au setat și o marjă de negociere, discount, care a fost destul de generoasă care a permis să ofere noi prețuri la reînnoire. Aveau discounturi 20-40% pe diverse segmente de clienți care au fost la 10 sau 20% și astfel a crescut prețul”, a explicat Mititelu.
Și această explicație e contestată de transportatori. „Cu alte cuvinte, vicepreședintele ASF afirmă că inflația în domeniul reparației daunelor auto a fost de 20,5%, față de inflația generală, de 6,8%. Diferența atât de mare se poate explica fie prin lipsa totală a controlului prețurilor practicate la despăgubiri, fie prin aceea că cifra avansată este eronată, umflată ca să dea bine la public. Ar însemna ca asigurătorii să intre pe pierdere, din moment ce au majorat tarifele cu numai 11, respectiv 17%”, spune expertul COTAR. În plus, marjele de 20-40% nu se referă doar la discounturi, ci pot fi procente adăugate la poliță.
Creșterile au fost periodice
Ceea ce se poate observa clar este că exact înainte de plafonarea decisă de Guvern în aprilie 2024, prețurile RCA crescuseră deja, în medie, cu 7%, în 2023, față de 2022, iar despăgubirile și numărul dosarelor de daună au scăzut, asigurătorii fiind pe profit. O analiză a datelor ASF arată că prețurile RCA au crescut anul trecut atât pentru persoane fizice, cât și pentru firme, prima medie anualizată fiind de 1.219 lei, în creștere cu 7% comparativ cu anul 2022, respectiv cu 54% față de 2021. În aceeași perioadă, dauna medie a crescut cu 8% până la 10.750 de lei. În medie, persoanele fizice au plătit în 2023 977 de lei pentru o poliță RCA, în creștere față de 920 lei în anul 2022, iar persoanele juridice au plătit în medie 1.906 lei, în creștere față de 1.853 de lei în anul 2022. Veniturile asigurătorilor RCA au crescut la 9,3 miliarde lei, în 2023.
În anul 2023, societățile de asigurare autorizate și reglementate de ASF au efectuat plăți în valoare de circa 3,1 miliarde lei pentru aproximativ 292 mii de dosare de daună, rezultând o daună medie de circa 10.750 de lei, în creștere cu 8% comparativ cu anul precedent. Fără a lua în calcul valorile înregistrate de FGA, despăgubirile brute plătite pentru RCA au scăzut cu 7%, în timp ce numărul dosarelor de daună plătite s-a redus cu 14% față de anul 2022, de unde rezultă profitul asigurătorilor.
Companiile au câștigat din mai multe surse
Rata combinată a daunei include pe lângă despăgubirile plătite și contribuțiile virate la Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), Fondul Național de Protecție (BAAR), precum și cheltuielile de distribuție și administrare. În procesul de calculare a ratei daunei se iau în considerare atât daunele deja soluționate sau achitate parțial, cât și rezervele stabilite pentru daune, rezerve tehnice care sunt obligatorii prin lege.
Dauna medie reprezintă raportul dintre despăgubirile brute plătite și numărul de dosare de daună plătite. În anul 2022, asigurătorii au plătit despăgubiri de 3,38 de miliarde de lei pentru un număr de circa 340.000 de dosare de daună, astfel că dauna medie RCA a fost de 9.963 de lei. Dauna medie RCA plătită pentru vătămări corporale în anul 2023 s-a situat la aproximativ 76.741 de lei - în scădere cu peste 11% față de 2022 -, iar cea plătită pentru daune materiale, la 8.867 de lei - în creștere cu peste 8% comparativ cu 2022. Cei mai mulți asigurătorii au făcut profit din RCA, în 2023, pentru că rata combinată a daunei a fost de 97,25%, conform raportului ASF din care nu reiese ce asigurători au fost pe pierdere.
S-a luat de la brokeri și li s-a dat asigurătorilor
La toate acestea se adaugă faptul că singura plafonare reală pe care au făcut-o Guvernul și ASF a fost cea a comisioanelor încasate de brokerii de asigurări care vând polițe RCA, dar asta nu i-a ajutat cu nimic pe șoferii care plătesc polițele, pentru că diferența rezultată din plafonarea comisionului a mers doar în buzunarul companiilor de asigurări, în timp ce mulți brokeri sunt acum în pragul falimentului. „Comisioanele brokerilor sunt fixe. Cine vindea o poliță cu 100 de lei la 28 februarie 2023 dădea 10 lei comisionul brokerului, iar comisionul s-a redus la 8%, care de fapt e 7,4%, pentru că se aplică la prima netă. Înseamnă că asigurătorul are un plus de 2,6% la fiecare asigurare, pe care îl ia de la broker. Aici e un prim profit. De fapt, Guvernul a plafonat în favoarea companiilor de asigurare”, mai explică expertul COTAR.
Transportatorii se așteaptă la creșterile tarifelor RCA în continuare, indiferent dacă se prelungește plafonarea după luna septembrie. Dar acum e posibil să se adauge un nou fenomen, dacă plafonarea - așa cum este ea, mai mult fictivă - nu va fi prelungită după luna septembrie, pentru că asigurătorii ar putea avea un nou pretext pentru o creștere haotică a prețurilor, în acest context.
COTAR cere demiterea lui Mititelu
COTAR vrea să ceară Parlamentului României demiterea vicepreședintelui Sorin Mititelu și preluarea sectorului Asigurări din ASF de către Ministerul Finanțelor, pentru a se evita viitoarele falimente din această piață, dar și haosul creat după deciziile proaste care sunt luate de necunoscători sau cu rea intenție, în favoarea asigurătorilor. Ceea ce i-a determinat pe membrii COTAR să ceară înlăturarea lui Sorin Mititelu de la conducerera sectorului Asigurări este afirmația acestuia referitoare la tarifele diferențiate în funcție de localitatea în care e înmatriculată mașina.
„Noi înțelegem că acești oameni au de câștigat bani de la asigurători și au salarii astronomice, dar să ajungă la o asemenea aberație, încât să spună responsabilul cu sectorul asigurărilor din ASF că bucureștenii ar trebui să plătească mai mult, deja e inadmisibil. Bucureștiul e oraș de tranzit, deci vor plăti mai mult doar mașinile înmatriculate în Capitală, în timp ce toate celelalte care tranzitează în fiecare zi Capitala plătesc mai puțin. Dar dacă mă lovește o mașină din alt oraș, farul meu nu costă mai mult pentru că mașina e înmatriculată în București, costurile sunt aceleași, indiferent de localitatea din care vine mașina. O asemenea aberație nu a mai existat, iar Parlamentul ar trebui să ia măsuri, de urgență”, a declarat Vasile Ștefănescu, președinte COTAR.
