Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) are acum în pregătire mai multe proiecte, parțial finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru creșterea gradului de siguranță în exploatare a lacurilor și barajelor de protecție. Este vorba despre reabilitarea ultimei linii de apărare a Bucureștiului împotriva inundațiilor, care este formată din amenajările hidrotehnice de pe râul Dâmbovița (acumulările Dragomirești, Giulești-Sârbi și Lacul Morii) și de pe râul Colentina (acumularea Buftea).
De exemplu, la barajul acumulării lacul Morii nu au mai fost realizate lucrări importante de întreținere/reparații capitale după anul 2008, deși a fost semnalată încă din anul 2018 funcționarea necorespunzătoare a sistemului de drenaj, care poate conduce la incidente provocate de ridicarea nivelului freatic. Lucrurile arată și mai rău pentru Barajul Buftea, unde în cei peste 85 de ani de funcționare continuă au fost realizate doar lucrări de reparații curente.
Se așteaptă undă verde de la Guvern
Lacul de acumulare Buftea asigură regularizarea debitelor pe salba de 15 lacuri de acumulare amenajate pe râul Colentina între Buftea și Cernica, iar o situație deosebită în care, aval de acesta, se tranzitează un debit mai mare de 50 mc/s, poate produce avarierea în lanț a barajelor din aval. Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea caracteristicilor principale și a indicatorilor tehnico-economici aferenți proiectului „Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Buftea, județul Ilfov” se așteaptă să fie adoptat de Executiv în cursul lunii iunie. Din anul 1934, când a fost executată acumularea, și până azi a avut loc o serie de fenomene hidrometeorologice și seismice deosebit de puternice, ceea ce a dus la deteriorarea amenajării, ea fiind inclusă în clasa de importanță IV (cea mai ridicată). Lucrările care urmează să fie executate aici sunt împărțite în două categorii, dintre care doar prima va fi finanțată parțial prin PNRR (prin componenta de împrumut), restul realizându-se cu fonduri de la bugetul de stat și bugetul ANAR. Valoarea totală a lucrărilor se ridică la suma de 133,46 de milioane de lei.
Barajul nu are un sistem de monitorizare
Prima etapă, în valoare de 93,21 de milioane de lei, cu TVA inclusă, prevede lucrări la acumularea Buftea. Aici sunt incluse reabilitarea barajului de pământ, care are o lungime de 350 de metri, demolarea construcțiilor neautorizate, protejarea taluzului cu un strat vegetal înierbat, realizarea unui sistem de colectare și evacuare a apelor pluviale alcătuit din rigole etc. Barajul Buftea nu a fost prevăzut din construcție cu dispozitive de măsură pentru supravegherea comportării lui, dar lucrările prevăd instalarea unui astfel de sistem. De asemenea, lucrările prevăd instalarea unui sistem modern de control și monitorizare și, în plus, va fi instalată și o stație de monitorizare a calității apei.
40 de milioane de lei, pentru acumularea Crețu-Urziceanca
Etapa a doua prevede realizarea unei acumulări nepermanente Crețu-Urziceanca (în jud. Dâmbovița, circa 35 km de București). Barajul se va executa transversal pe albia râului Colentina şi va avea o înălțime maximă de 11 metri. Pe lângă lucrările de reabilitare și modernizare a acumulării existente Buftea, realizarea acumulării Crețu-Urziceanca va conduce la atenuarea debitelor afluente în lacul Buftea, astfel încât acumularea să poată prelua în condiții de siguranță unda de viitură. Coronamentul barajului are o lungime de circa 235 m, lățimea acestuia având 6,5 m, fiind prevăzut ca drum carosabil. Construcția noii acumulări necesită investiții în valoare de 40,25 de milioane de lei (inclusiv TVA) și ele vor fi acoperite din bugetul de stat, veniturile proprii ale Administrației Naționale „Apele Române” și alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație. Râul Colentina face parte din bazinul hidrografic al râului Argeș și este afluent de stânga al Dâmboviței, care, la rândul ei, este afluent al Argeșului. Cursul apelor sale străbate: județul Dâmbovița, județul Ilfov, municipiul București și se varsă în râul Dâmbovița, în dreptul localității Cernica.
Trei linii de apărare a Capitalei împotriva viiturilor
Amplasat în bazinul hidrografic Argeş, municipiul București trebuie să fie expus unui risc scăzut la inundaţii, provocat din revărsarea râurilor Dâmbovița și Colentina. Aceasta se datorează amenajărilor hidrotehnice existente și care constituie cele trei linii de apărare a Bucureștiului de riscul inundaţiilor.
Schema de amenajare este compusă din:
- Linia I de apărare, reprezentată de lucrările hidrotehnice de pe râul Dâmbovița în amonte (acumularea permanentă și nepermanentă Văcărești) și de pe râul Ilfov (acumulările Udrești, Bunget I, Bunget II, Brăteşti, Adunaţi şi Ilfoveni);
- Linia a II-a de apărare, reprezentată de lucrările hidrotehnice de pe râul Dâmbovița (Nodul Hidrotehnic Brezoaiele), derivația de ape mari Răcari (Ilfov - Dâmbovița) și derivația de ape mari Bolovani (Ilfov - Colentina);
- Linia a III-a de apărare, reprezentată de lucrările hidrotehnice de pe râul Dâmbovița (acumulările Dragomirești, Giulești-Sârbi și lacul Morii) și de pe râul Colentina (acumularea Buftea).
Se caută proiectanți pentru reabilitarea acumulărilor Dragomirești și Giulești-Sârbi
Îmbunătățirea condițiilor de funcționare a acumulărilor nepermanente (poldere) Dragomirești și Giulești-Sârbi, situate în amonte de acumularea lacul Morii sunt alte două proiecte pregătite de Ministerul Mediului. Ele se află în procedura de licitație în vederea achiziționării serviciilor de proiectare (pentru Giulești-Sârbi este a doua licitație, după ce prima a fost anulată în octombrie anul trecut). Acumularea nepermanentă Dragomireşti este un polder natural, format în amonte de canalul Dragomireşti - Chitila şi şos. Centură Bucureşti, cu un volum de circa 2,8 milioane de metri cubi de apă, în timp ce polderul Giuleşti-Sârbi a fost realizat ca urmare a îndiguirii malului stâng al râului Dâmbovița în amonte de acumularea Lacul Morii şi digul de închidere din coada lacului. Suprafaţa maximă este de 295 ha, iar volumul maxim acumulabil este de 5,64 de milioane de metri cubi.
Se pregătesc lucrări la acumularea Budeasa
Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea caracteristicilor principale și a indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Budeasa, județul Argeș. Lacul de acumulare Budeasa este amplasat la aproximativ 5 km nord de municipiul Pitești, în centrul județului Argeș, iar proiectul de reabilitare este inclus în Planul de Management de Risc la Inundații al bazinului hidrografic Argeș - Vedea. În prezent, o parte din construcțiile și echipamentele aferente barajului sunt uzate fizic și moral, apărând chiar și fisuri în barajul deversor. Pentru acest proiect, care se va derula în două etape, valoarea totală a investițiilor este de 196,14 milioane de lei, din care doar prima etapă va fi finanțată prin PNRR. Construcția hidrotehnică a fost pusă în funcțiune în anul 1978. Lacul de acumulare Budeasa are o lungime de 5,5 km până în dreptul centralei Merișani. Este mărginit la malul drept de un dig de protecţie de 4.625 m, iar la malul stâng de un dig de 934 m, care se închide în terasa ce constituie malul lacului pe o altă lungime de 2.500 m. Plin, lacul ocupă o suprafaţă de 643 ha.
Încep lucrările și la nodului hidrotehnic de pe râul Mureș
În această perioadă, Ministerul Mediului pregătește și alte proiecte care vizează protecția împotriva inundațiilor. De exemplu, în Monitorul Oficial din 29 aprilie 2024 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 408/2024 privind aprobarea caracteristicilor principale și a indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a nodului hidrotehnic de pe râul Mureș din municipiul Târgu Mureș, județul Mureș”.
Valoarea totală a investiției privind îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a nodului hidrotehnic de pe râul Mureș din municipiul Târgu Mureș se ridică la 141 de milioane de lei, lucrările urmând a fi realizate pe parcursul a doi ani. Ele vizează reducerea riscului de inundații, având în vedere că în bazinul hidrografic Mureș s-a produs în ultimii zeci de ani o serie de viituri, cu consecințe negative asupra activităților umane. Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
1.O poza cu inundatii - Cele mai grave inundații din România au avut loc în primăvara anului 1970 și au afectat peste 1.500 de localități și mai mult de un milion de hectare de pământ. De exemplu, debitul râului Mureș a crescut de 24 de ori, ajungând la 2.450 mc/s, în condiţiile în care în mod normal era de doar 100 mc/s.
2.Lacul de acumulare și barajul de la Buftea - Barajul de pământ de la Buftea a fost construit în perioada anilor 1933-1935, are o lungime la coronament de circa 350 m, lăţimea de 6 m şi o înălţime maximă de 11,5 m
3.O imagine cu râul Colentina în Bucuresti (eventual de sus) – Circa 40 de kilometri străbate râul Colentina prin București, și se varsă la final în Dâmbovița, pe la Cernica
