Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Referendumul pe Justiție, inițiat de Klaus Iohannis, odată cu alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, dar și blocajul organizat asupra activității Parlamentului, prin boicotarea lucrărilor Senatului, făcut de PNL și USR, au ca efect blocarea, de la 1 ianuarie 2021, a proceselor care se judecă în apel, în completurile de doi judecători, de la tribunale, curți de apel sau chiar cele care judecă anumite căi extraordinare de atac formulate în cauzele penale și civile. Asta, deoarece prorogarea termenului de intrare în vigoare a prevederilor din Legea 304/2004, privind organizarea judiciară, referitoare la constituirea unor completuri de 3 judecători care să soluționeze aceste procese expiră la data de 31 decembrie. Ministerul Justiției, condus de Cătălin Predoiu, nu a făcut absolut nimic, timp de un an, pentru a preîntâmpina haosul ce va urma în instanțele judecătorești, trezindu-se cu o jumătate de lună înaintea alegerilor parlamentare cu acest cartof fierbinte în brațe. Într-un total dispreț față de rezultatele referendumului pe justiție, Predoiu a inițiat și a intenționat să introducă în ședința de Guvern din 18 noiembrie, o… Ordonanță de Urgență care să modifice una dintre legile justiției. Dându-și însă seama că adoptarea acestui act este neconstituțională, Executivul nu a luat în dezbatere proiectul lui Predoiu. Dar nici nu a promovat un proiect de act normativ pe care să-l treacă prin Parlament, dintr-un singur motiv. Nu mai era timp, pe de o parte, și, pe de altă parte, PNL a blocat activitatea Senatului, pentru a nu risca respingerea cererii de reexaminare a legii care dă dreptul Parlamentului să stabilească data alegerilor parlamentare.
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii, face dezvăluirea de proporții în legătură cu blocarea activității instanțelor de judecată, începând cu luna ianuarie a anului viitor. Acesta devoalează pasivitatea iresponsabilă a Ministerului Justiției în ceea ce privește prevederile din legea de organizare judiciară, referitoare la judecarea apelurilor în materie penală și civilă în completurile formate din trei judecători, începând cu data de 1 ianuarie 2021. „Termenul pentru intrarea în vigoare a noilor reguli privind compunerea completurilor de apel, care inițial era 2018, a fost prorogat, mai întâi, până la 31 decembrie 2019, prin OUG 92/2018, apoi până la data de 31 decembrie 2020, prin Legea nr. 239/2019. Pe data de 18 noiembrie 2020, Guvernul ar fi trebuit să adopte o Ordonanță de Urgență, inițiată de Ministerul Justiției, privind prorogarea acestui termen, pentru încă un an. Evident, ordonanța ar fi fost una neconstituțională, fiindcă ar fi încălcat referendumul pe justiție din 2019, nefiind permis Executivului să legifereze în domeniul organizării judiciare. Ordonanța nu a mai fost discutată, deși fusese avizată de Consiliul Superior al Magistraturii, și nici explicații nu s-au oferit. Cineva le-o fi spus acolo că nu te poți pune împotriva referendumului președintelui”, arată avocatul Adrian Toni Neacșu.
MJ recunoaște dezastrul, în expunerea de motive a Ordonanței
„Jurnalul” a intrat în posesia proiectului de Ordonanță prin care Predoiu propunea Guvernului să modifice Legea 304/2004. Din chiar argumentele inițiatorului, se înțelege cât de gravă este situația și, în mod voalat, ce efecte are Referendumul lui Klaus Iohannis, din 2019, asupra activității instanțelor. În expunerea de motive, Ministerul Justiției arată că potrivit articolului 54 alineatul 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată și completată prin Legea nr. 207/2018, apelurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel. Ulterior, prin OUG 92/2018, aplicarea acestor prevederi a fost suspendată până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, iar prin Legea nr. 239/2019 privind aprobarea OUG 92/2018 măsura a fost prelungită până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv.
Citește pe Antena3.ro
Predoiu arată, în expunerea de motive, că „schemele de personal ale instanțelor judecătorești sunt subdimensionate, cu consecințe în ceea ce privește aplicarea de la 1 ianuarie 2021 a dispozițiilor privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători, de natură să pună în dificultate funcționarea sistemului judiciar în ansamblu” și că „aplicarea modificărilor legislative mai sus menționate va avea un impact suplimentar asupra creșterii încărcăturii pe judecător şi duratei de soluționare a proceselor”. De asemenea, mai susține că „efectul dispozițiilor normative arătate nu se limitează la completurile care vor judeca apelurile, ci şi la completurile care vor soluţiona căile extraordinare de atac declarate împotriva deciziilor pronunţate în apel, respectiv la completurile care vor soluţiona incidentele procesuale relative la litigiile aflate în faza procesuală a apelului”.
Concret, Predoiu subliniază direct că „în absența unei intervenții legislative imediate în sensul unei noi măsuri de prelungire a suspendării aplicării art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, împrejurările anterior prezentate ar continua să subziste, ceea ce ar fi de natură să afecteze funcționarea normală a instanțelor judecătorești, să conducă la prelungirea duratei proceselor, cu consecințe grave asupra respectării principiului judecării cauzelor într-un termen rezonabil”.
6,4 de milioane de votanți l-au ascultat pe președinte, în 2019. Efectele se vor vedea din ianuarie
Evident, Ordonanța de Urgență ar fi putut rezolva impasul iminent în care se va afla justiția, pentru că, potrivit proiectului, pe de o parte dispozițiile privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători urmau să se aplice apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2023, iar în procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2021 şi până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv, apelurile să se judece în complet format din 2 judecători, și, pe de altă parte, în cauzele penale, dispozițiile privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători să se aplice la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu data de 1 ianuarie 2023. Restul apelurilor formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data de 1 ianuarie 2021 şi până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv ar fi urmat să se judece în complet format din 2 judecători.
Ei, bine, nu se poate. Pentru că nu permite referendumul pe justiție din 2019. La întrebarea cu numărul 2, promovată de Klaus Iohannis, românii prezenți la urne au răspuns cu „DA” la fapul că „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”. 7.516.781 de alegători au răspuns la această întrebare, fiind constituit un cvorum de 41,2 la sută. Din aceștia, 6.477.865 de răspunsuri au fost afirmative, reprezentând 86,18 la sută din voturi.
„Guvernul nu poate emite ordonanța de urgență întrucât ar arunca în aer întreg sistemul judiciar. O ordonanță neconstituțională, prin încălcarea suveranității naționale exprimată clar prin referendumul din 2019, ar crea condițiile ca toate apelurile civile sau penale judecate în 2021 în complete de 2 judecători să poate fi anulate. Haosul provocat cu completele nelegale de la ÎCCJ ar fi neînsemnat pe lângă ce ar însemna posibilitatea anulării celor aproape 250.000 de hotărâri judecătorești pronunțate în apel”, atrage atenția avocatul Adrian Toni Neacșu. Acesta adaugă că, profesional, abia așteaptă să i se dea ocazia să atace la CCR o eventuală OUG neconstituțională care încalcă referendumul pe justiție din 2019, „indiferent ce consecințe va avea asta”.
Sute de mii de procese, sacrificate de dragul alegerilor parlamentare
Este absolut imposibil de înțeles modul de lucru al lui Cătălin Predoiu în această chestiune, mai ales că el însuși înțelege consecințele inacțiunilor sale. În expunerea de motive a Ordonanței care, între timp, a fost retrasă de pe agenda Guvernului, se arată, negru pe alb, că „în considerarea timpului scurt rămas până la intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2021 a dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 (…) o eventuală legiferare, pe altă cale decât delegarea legislativă, chiar în procedură de urgenţă, nu ar fi de natură să înlăture de îndată aceste consecinţe negative”. Cu toate acestea, ar fi avut timp, din ianuarie până acum, să reglementeze această chestiune.
Guvernul putea elabora, în tot acest timp, un proiect de lege, pe care să-l treacă prin Parlament. Chiar și luna trecută ar fi putut, însă nu a dorit, deoarece intenția PNL a fost aceea de blocare a activității Parlamentului.
Important de reamintit aici este faptul că, de mai bine de o lună, activitatea Senatului (în plen, dar și la Biroul Permanent) este boicotată de grupurile parlamentare ale PNL, USR, PMP și UDMR, cu scopul declarat de însuși Ludovic Orban, anume acela de a nu da posibilitatea dezbaterii cererii de reexaminare formulată de președintele Klaus Iohannis în legătură cu legea care dă dreptul Parlamentului de a stabili data alegerilor parlamentare. Totul pentru ca alegerile generale să aibă loc pe 6 decembrie, așa cum a stabilit, prin Hotărâre, Guvernul Orban.
Ei bine, ca modificarea la legea de organizare judiciară să poată fi trecută prin Parlament, înainte de 1 ianuarie 2021, Senatul ar fi trebuit să lucreze. Liberalii nu puteau risca așa ceva. Acum
nu mai există timp pentru ca actualul Parlament să adopte o astfel de lege, cum nu există timp ca până la 31 ianuarie 2020 următorul Parlament să o adopte. Astfel încât, de la 1 ianuarie, fie completurile respective vor fi alcătuite din 3 judecători, fie nu vor mai putea activa în formula de doi judecători.
