Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doi ani mai târziu, în noiembrie 2021, lună care coincide cu preluarea guvernării de către premierul Ciucă, statistica arăta că aveam 1.258.810 bugetari. Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Finanțelor, în luna februarie a acestui an numărul lor ajunsese la 1.276.584. Asta înseamnă că în mandatul premierului Ciucă numărul acestei categorii de salariați a crescut cu aproape 18.000 de persoane. Presiunea exercitată de noua coaliție de guvernământ pentru a-și plasa oamenii în instituțiile statului s-a făcut imediat simțită, iar prima măsură luată de premier după instalarea în funcție a fost reluarea angajărilor la stat, după ce conform Legii nr. 55/2020 ele fuseseră stopate pe durata stării de alertă, cu excepția angajărilor în sistemul sanitar. Acum, cu nota de plată pe masă, Guvernul pregătește ordonanța austerității, dar este cu spatele la zid.
Dacă la nivelul Ministerul Învățământului, Ministerul Sănătății sau Ministerului de Interne angajările ar fi justificate din cauza deficitului de personal, în schimb pentru celelalte ministere și instituții ale statului acest lucru nu mai este valabil. Cheltuielile cu salariile au explodat nu doar prin creșterea numărului de angajați, dar și prin creșterea veniturilor din ultimii ani. Ele au ajuns să reprezinte circa 37% din totalul veniturilor încasate de stat, procent care ne plasează printre primele țări din UE, după cum declara recent ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș. Indiferent de ce ar vrea și ce le-ar promite angajaților de la stat, Guvernul trebuie să vină cu o nouă lege a salarizării unitare în trimestrul doi al acestui an, deoarece ea este jalon pentru a patra tranșă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Noua lege va trebui să aducă o ajustare a cheltuielilor salariale ale statului sau, mai direct spus, reducerea cheltuielilor cu angajații săi. O misiunea foarte grea pentru PNL și PSD, pentru că ea va afecta imaginea celor două partide din perspectiva viitoarelor alegeri, care nu sunt prea departe.
Ce salarii s-au mai mărit în ultimele luni
- La 1 septembrie 2022 a intrat în vigoare o ordonanță prin care au fost crescute salariile în sistemul bugetar cu o pătrime din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea salarizării, pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2021. Impactul majorării asupra bugetului de stat a fost de 2,3 miliarde de lei până la sfârșitul anului.
- Drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar s-au majorat cu până la 10%, de la 1 ianuarie 2023, faţă de nivelul din decembrie 2022.
- Salariile de bază ale bugetarilor implicați în implementarea PNRR sau a proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile s-au majorat cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care sunt implicați. Vechea prevedere majora salariile acestei categorii de personal cu 25%.
- Judecătorii de la instanța supremă, CSM și procurorii ar urma să primească salarii majorate cu 25%, recalculate retroactiv, pe ultimii cinci ani. Majorările se vor calcula cu data de 1 ianuarie 2018, la acestea, adăugându-se dobânda legală penalizatoare și indicele inflației.
- Parlamentul a votat un spor de 25% pentru angajații Agenției Naționale de Integritate (ANI), pentru că lucrează în condiții de risc și de stres.
- Indemnizaţiilor primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor și vicepreședinților de consilii judeţene se majorează cu până la 2.000 de lei. Odată cu acestea se majorează salariile funcționarilor din primării și consilii județene, deoarece ele sunt stabilite în funcție de indemnizația viceprimarului sau a vicepreședintelui de consiliu județean.
Cât costă salariile
În 2019, salariile din sistemul de stat au înghițit 9,8% din PIB, pentru ca în 2020 să urce la 10,6%, un procent care îl depășea ușor chiar și pe cel înregistrat în perioada crizei din 2008-2010. În 2021, statul a cheltuit cu angajații săi 9,4% (112 miliarde de lei), iar ținta pentru 2022 a fost de 8,4%, adică 116 miliarde de lei, în scenariul unei creşteri economice de circa 4%. În final s-au cheltuit aproape 118 miliarde, dar suma a reprezentat doar 8,2% din PIB (21,7% din totalul cheltuielilor). Pentru anul în curs, cheltuielile de personal ar urma să ajungă a 127,6 miliarde de lei, ceea ce ar reprezenta tot 8,2% din PIB (peste 21% din totalul cheltuielilor).
România se împrumută tot mai mult
România trebuie să se împrumute în 2023 cu o sumă-record de circa 160 de miliarde de lei, în creștere cu 7,7% față de necesarul de finanțare de anul trecut, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Banii sunt necesari pentru a acoperi două mari cheltuieli generate de deficitul bugetar și rostogolirea datoriei publice. Finanțarea a fost însă tot mai scumpă în ultimii ani, deoarece țara noastră plătește unele dintre cele mai mari dobânzi din UE pentru a-și finanța deficitul bugetar și pentru a-și refinanța datoria publică (7,10% în martie), la acest capitol fiind depășiți doar de Ungaria (8,45% în martie). Pentru anul în curs, Guvernul și-a bugetat cheltuieli cu dobânzile în valoare de 29 de miliarde de lei, echivalentul a 4,8% din PIB, potrivit Legii bugetului de stat.
Grafic (cu bloculete) - Dobânzile plătite anual de la bugetul de stat (mld. lei)
2019 – 12,1
2020 – 14,5
2021 – 17,9
2022 – 28,8
2023 – 29
Sursa: Ministerul Finanțelor
Tabel - Dobânzile (%) la împrumuturile pe termen lung (10 ani) în martie
Ungaria - 8,45
România - 7,10
Polonia - 6,14
Cehia - 4,67
Grecia - 4,29
Cipru - 4,28
Italia – 4,24
Bulgaria - 4,21
Estonia - 3,96
Croația - 3,86
……………..
Suedia - 2,35
Sursa: Banca Central Europeană
Sectorul privat respiră tot mai greu
Sectorul privat se confruntă, la rândul său, cu mari greutăți din cauza situației economice volatile, creșterea prețurilor la materiile prime, scăderea cererii etc. Cel mai recent studiu COFACE România arăta că în 2022 s-au deschis 6.531 de proceduri noi de insolvență, în creștere cu 7% față de 2021, și cu 2% peste nivelul anterior pandemiei COVID-19. Pierderile cauzate creditorilor în 2022 de către companiile insolvente au fost de 4,6 miliarde de lei. Numărul companiilor insolvente cu cifra de afaceri de peste 0,5 milioane de euro a crescut de la 322 la 357 pe parcursul anului trecut. De asemenea, un număr total de 131.328 de companii și-au încetat activitatea, în creștere cu 12% față de anul 2021
Sindicatele cer majorarea salariului minim brut pe economie cu rata inflației, fiind vorba despre o indexare cu 14%. Asta ar aduce o majorare cu circa 200 de lei pentru cei 1,2 milioane de angajați plătiți acum 1.800 de lei net pe lună. Patronatele se opun măsurii în lipsa unor reduceri de taxe.
Liderii UE la cheltuieli cu salariile bugetarilor
În 2022, România a fost, pentru al cincilea an, lider în UE după cât alocă pentru salariile angajaților statului din veniturile strânse de la populație și firme. Astfel, statul a alocat pentru salariile din sectorul public 33,8% din venituri în 2021, 37,2% în 2020, 35,4% în 2019, 34,4% în 2018 și 31,9% în 2017. Majorarea cheltuielilor cu salariile în sectorul public a fost generată atât de majorările salariale, cât și de creșterea numărului de posturi.
Guvernul vrea înghețarea lefurilor și blocarea angajărilor
Pus în fața acestor cifre care aruncă în aer consolidarea bugetară și aflat sub procedura de deficit excesiv, Executivul se vede nevoit să recunoască faptul că lucrurile nu sunt nici pe departe atât de roz pe cum le-a tot prezentat în ultimul an. Confruntat cu demonstrații de stradă, ieri au protestat angajații din învățământ pentru salarii și sporuri mai mari, Executivul amână încă o dată reformarea aparatului bugetar și, mai mult ca sigur, acest cartof fierbinte va fi plasat viitorului Guvern rezultat după alegerile parlamentare din 2024. Pentru a face rost de bani sunt multe voci care susțin că se va trece la majorări de taxe, cum ar fi de, exemplu, cele pe proprietate.
