Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Subiectul primei ediții a fost „Energia verde - sustenabilitate și securitate energetică. Soluţii de evitare a crizelor”. Prezentările, dezbaterile și schimburile de informații au oferit o perspectivă completă asupra acestui subiect de importanță strategică pentru securitatea energetică a României. România își va depăși ținta asumată pentru ponderea energiei regenerabile în consumul final, iar în perioada imediat următoare vor fi semnate contractele de finanțare prin PNRR pentru proiecte care vor totaliza o capacitate instalată de 3 GW. Acesta va fi doar primul pas, pentru că la orizontul anului 2030 această capacitate va tinde spre 10 GW.
Datorită investițiilor mari care urmează să se realize în următorii ani, România va reuși să-și depășească ținta de energie verde. „În Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice ne-am asumat, ca țară, până în 2030, un procent de 30,7% energie regenerabilă. Acest procent, am anunțat deja că vrem să-l creștem la 34%. Așa cum văd că lucrurile merg în perioada aceasta, de criză, cred că și acest procent de 34% va fi depășit. Cred că industria, împreună cu noi, ministerul, cu reglementatorul, cu Transelectrica - avem nevoie și de rețele de transport care să preia această energie - vom putea face o echipă în așa fel încât țintele minime, de 34%, să poată fi ajunse și devansate înainte de 2030”, a declarat ăn cadrul conferiței ministrul Energiei, Virgil Popescu.
Primele proiecte, semnate în aprilie
Prin Planul Național de Redresare și Rezilienăță (PNRR) s-au depus deja multe proiecte care vizează energia regenerabilă, iar la începutul lunii aprilie vor semnate primele dintre ele. Per total, este vorba despre proiecte care însumează o capacitate instalată de aproape 3 GW, și asta în condițiile în care șinta era de 960 MV. Având în vedere că ele vor fi finanțate prin PNRR, proiectele vor trebui să fie finalizate până în 2026. „Deci vorbim de proiecte depuse de trei ori mai multe decât ne asumasem inițial. Asta înseamnă că există clar o dorință și o cerință din piață pentru energie regenerabilă. Este evident, trebuie și partea de autorizație să urmeze rapid industria, în așa fel încât să putem avea practic o instalare cu succes a acestor noi capacități de producție, care trebuie puse până în 2026”, a subliniat ministrul Energiei
„Sunt convins că țintele din PNRR vor fi depășite, acei 3 GW vor fi puși mai repede în funcțiune, iar până în 2030 avem 7 GW de energie regenerabilă care trebuie puși în funcțiune, din estimările noastre ne vom duce spre 10 GW de energie regenerabilă. Și aici nu vorbim de energie offshore wind, care este surplusul de care România va beneficia. Vorbim de potențial de 25 GW în shellwater și de 77 GW per total potențial energetic offshore wind în Marea Neagră”.
Citește pe Antena3.ro
Virgil Popescu, ministrul Energiei
Extinderea și întărirea sistemului de transport, prioritare
Odată cu creșterea puternică a capacităților de producere a energiei regenerabile și ținând cont de proiectul privind construcția Unităților 3 și 4 de la Centrala atomoelectrică de la Cernavodă, va fi nevoie de dezvoltarea și întărirea sistemului național de transport a energiei electrice. Tocmai de aceea, compania Transelectrica are în plan construcția unui cablu de transport a energiei electrice de la este la vest pe traseul conductei de gaze Tuzla - Podișor și apoi urmând traseul gazoductului BRUA. Pe acest culoar exproprierile sunt deja făcute, fapt ce va urgenta realizarea investiției pe care o pregătește compania Transelectrica. Prezent la conferință, directorul general al Transelectrica, Gabriel Andronache, a amintit că s-a obținut acordul Comisiei Europene pentru finanțarea a nouă proiecte în valoare de 424 de milioane de euro. “Trebuie să le finalizăm în 5 ani. Avem 4 proiecte care se referă la dezvoltarea de linii. În momentul de față avem hotărâri de guvern care sunt în procedură de expropiere și urmează să fie scoase la licitație. Unul dintre proiecte este din partea de nord a țării, în Suceava, linie de 400 împreună cu două stații. Vom închide inelul Banatului, la prima etapă se lucrează în acest moemnt, nu este pe Fondul de Modernizare, dar următoarele două etape sunt pe Fondul de Modernizare și sunt aprobate. Este vorba de Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad. Facem linie 400 reconductolare pentru evacuare. Am finalizat anul trecut, pe cei mai înalți stâlpi care s-au ridicat în România, de 150 m peste Dunăre, și am finalizat linia de la Cernavodă la Stâlpu, trecerea stației Stâlpu la 400 și evacuarea din zonă Stâlpu-Teleajen-Brazi Vest. Am început proiectarea pentru a traversa munții de la Stâlpu către Brașov și încă o linie de la Constanța la Medgidia”, a declarat Gabriel Andronache. Referitor la cablul submarin între Georgia și România, care este, de asemenea, un proiect foarte important, reprezentantul Transelectrica a amintit că a fost semnat un memorandum pe 17 decembrie anul trecut între patru țări Azerbaidjan - Georgia - România - Ungaria. “Se face un studiu de fazabilitate de către o companie din Italia pentru 1.000 MW. Dăm drumul la un studiu de sistem să vedem tot ce înseamnă această putere care va veni în România sau care va pleca din România. Zona Dobrogea are mult potențial și luăm în considerare ce este instalat în momentul de față dar și ce urmează să se instaleze, Unitățile 3-4 Cernavodă, avem în vedere zona de offshore. Și Bulgaria are aceeași problemă de congestie tot în zona Dobrogea, să dezvoltăm liniile de schimburi de energie. Lucrăm pe două linii, o linie de 700, după model sovietic care lucrează în regim de 400, Isaccea - Varna, și mai avem o linie de 400 Isaccea - Dobrudja, și Kozlodui 1 și 2”, a mai punctat Gabriel Andronache. Cel de al patrulea proiect vizează interconectarea cu Republica Moldova, o linie nouă, între Suceava și Bălți.
Legea energiei eoliene offshore, în pregătire
Legea energiei eoliene offshore, care va permite exploatarea potențialului energetic al Mării Negre ar putea fi aprobată în actuala sesiune parlamentară, după ce proiectul va fi avizat de Guvern în cursul lunii aprilie. “Ne dorim ca în această sesiune parlamentară legea offshore wind să fie aprobată. Lucrăm cu Banca Mondială pentru finalizare. La începutul lunii aprilie vom avea ultimele comentarii de la Banca Mondială, după care vrem să aprobăm în Guvern proiectul de lege și să-l trimitem către Parlament”, a declarat Virgil Popescu.
Debirocratizarea și scurtarea timpului de avizare
Potrivit datelor comunicate de președintele ANRE, Dumitru Chiriță, anul acest a fost autorizată instalarea a 1.000 MW și autoritatea mai are în lucru cereri care implică încă 400 MW. Pentru a asigura operaționalizarea acestei capacități cât mai repede autoritățile au în vedere simplificarea schemei de autorizare. “Sunt mai multe idei, ele vor fi puse pe tapet luna viitoare și vor fi analizate împreună cu alte instituții. Ideea este că trebuie scurtate termenele pentru autorizarea investițiilor, astfel încât să ne putem încadra în termenele foarte scurte pe care le avem la dispoziție pentru realizarea lor”, a subliniat la rândul său Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Mai este problema suspiciunilor de favorizare a unor companii de transport și distribuție a energiei electrice, fie că sunt de stat sau private, a mai amintit președintele Consiliului Concurenței. “Colaborăm cu ANRE ca să asigurăm un cadru corect și ca, până la urmă, să nu blocăm investiții viabile pentru unele potențiale, incerte. Încercăm să învățăm din lucrurile care au mers mai puțin bine la valul precedent de regenerabile. Analiza pe care o facem se referă la permisul la rețele și conectarea pe rețea. Dacă intrăm pe tarifele de distribuție și transport, aici este nevoie de investiții și vor duce probabil la creșteri de tarife. Va ajuta că aceste investiții se fac pe fonduri europene. Deci nu toată investiția se face pe banii consumatorilor, ci și pe fonduri europene, și va reduce povara asupra consumatorilor. Energia va trece prin transformări și va trebui să regândim unele din abordările pe care le avem acum. Producție aproape de locul de consum, și asta reduce costurile de transport și distribuție. Nou model de piață. Este important că mergem pe un model care să asigure mai multă stabilitate și care să evite șocuri, precum cele de anul trecut”, a mai subliniat Bogdan Chirițoiu.
0,1% din suprafața agricolă a României ar fi necesară pentru realizarea proiectelor de energie regenerabilă care ne-ar permite să atingem ținta de 34% de energie verde din totalul consumului final, arată datele RWEA.
Investițiile noi, exceptate de la suprataxare
La rândul său, Adrian Borotea, vicepreşedintele RWEA (Romania Wind Energy Association), a declarat în cadrul conferinţei Income Magazine Corporate că „există un interes crescut al investitorilor de a veni în România şi de a investi”.
„Dacă e să comparăm cu anul trecut, lucrurile s-au îmbunătăţit în sensul că avem acest plan integrat, ştim de ţintă că trebuie crescută la 34% aşa cum ne-a spus astăzi ministrul Energiei. Există acea certitudine pentru investiţiile noi, care a fost păstrată în toate schimbările legislative de anul trecut, care spune că noile investiţii nu vor fi supuse suprataxării. Deci, acest lucru este foarte bun.
Pe de altă parte, sigur că preţul pe piaţa cvasi-reglementată este un preţ foarte bun. Din păcate, energia eoliană este impredictibilă, aşa cum ştim, şi costurile principale sunt cele cu dezechilibrele şi cu profilarea. Ca să ne putem înscrie ca producători eolieni pe această piaţă preţul este tentant, doar că trebuie să cuprindă şi acele dezechilibre şi profilări şi atunci lucrurile sunt discutabile din punct de vedere economic„, a declarat Adrian Borotea.
Investitorii vor suprafețe mai mari de 50 ha, autoritățile analizează
Una din problemele ridicate de investitori a fost cea referitoare la legea care limitează la 50 de hectare suprafața pe care se pot instala parcuri eoliene și fotovoltaice. Ei au subliniat necesitatea schimbării acestei prevederi legislative, mai ales că aceste investiții se fac pe terenuri degradate, categoriile 4 și 5 care sunt improprii practicării agriculturii. Această problemă este în atenția autorităților, a subliniat deputatul Ioan Mang, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților. “Zilele trecute am avut în discuție un proiect de lege care permite utilizarea unei suprafețe mai mari de 50 de hectare pentru producția de energie fotovoltaică, dar va trebui să vedem foarte clar lucrurile, să nu ne trezim după aceea că nu mai avem terenuri suficiente pentru producția de alimente”, a atras atenția deputatul Ioan Mang. De aceeași părere a fost și Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. “Permitem investițiile în zona de energie și agricultură duală, în zona de viticultură și pomicultură și suntem în discuții pentru a extinde către zona de pășuni, dar trebuie avute în vedere angajamentele României față de Comisia Europeană pentru a-și menține acele suprafețe de pășuni pe care le-am luat acum ceva timp”, a explicat oficialul Ministerului Agriculturii.
