Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În 2014, Senatul respingea, prin vot, un proiect de lege inițiat de fostul deputat PSD Remus Cernea, care ar fi conferit delfinilor statutul de persoane non-umane. Legea ar fi dorit să reglementeze că delfinii au aceleași drepturi ca și oamenii, iar încălcarea acestor drepturi ar fi trebuit să fie pedepsită cu aceleași sancțiuni prevăzute de Codul penal ca și cum ar fi fost săvârșite împotriva oamenilor. După ce Senatul a respins legea, proiectul s-a mutat la Camera Deputaților, unde, din vara anului 2014 și până în februarie 2025, a zăcut în nelucrare. Doar punctele de vedere negative, patru la număr, emise de Guvernele Ponta, Cioloș, Tudose și Orban, au mai șters praful de pe dosarul acestei inițiative legislative. Asta, până anul acesta, când legea a fost scoasă de la „naftalină”, pentru a fi pusă pe ordinea de zi, la vot final.
Pe ordinea de zi a ședinței de Plen de la Camera Deputaților din această săptămână a fost introdus, la vot final, după 11 ani, proiectul legislativ PLX 333/2014 pentru… recunoașterea delfinilor drept persoane non-umane.
Această propunere legislativă a fost inițiată, în legislatura 2012-2016, de către fostul parlamentar PSD Remus Cernea, la începutul anului 2014, și se află pe rolul Camerei inferioare a Parlamentului începând cu data de 19 iunie 2014.
Conform proiectului de lege propus, „toate speciile de delfin se bucură de protecție specială pe teritoriul României, iar fiecare individ al acestor specii este considerat persoană non-umană”. Mai departe, în sensul acestei legi, „prin persoană non-umană se înțelege o ființă înzestrată cu inteligență dezvoltată și cu capacitatea de a avea relații sociale complexe, care nu aparțin speciei umane și care se bucură de mai multe drepturi”.
Printre drepturile pe care Remus Cernea dorea să le confere delfinilor prin această lege regăsim dreptul la viață; dreptul la integritate corporală și de a nu fi supus la acte de cruzime; dreptul la libertate de mișcare în mediul său de viață și de a nu fi capturat și ținut în captivitate cu alt scop decât acela de a fi tratat medical sau salvat de la un pericol iminent; dreptul de a fi protejat în mediul de viață și de a nu fi îndepărtat de grupul sau de familia din care face parte”.
Fără delfinarii, fără spectacole tematice
Conform proiectului de lege inițiat de către fostul parlamentar social-democrat, „încălcarea drepturilor persoanelor non-umane este interzisă și se sancționează cu pedepsele echivalente prevăzute de Codul penal pentru încălcarea drepturilor similare ale persoanelor umane”.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Proiectul de lege mai prevede că „deținerea în captivitate a delfinilor, fiind interzisă de prezenta lege, în termen de 12 luni de la intrarea acesteia în vigoare utilizarea acestora în delfinarii sau alte facilități de recreere va înceta”. De asemenea, se mai prevede că după acest termen, „delfinii apți de a se reintegra în mediul lor natural de viață se vor elibera, cu avizul specialiștilor, în zone populate cu indivizi din aceeași specie”, dar și că „delfinii care nu vor putea fi eliberați în mediul lor natural se vor afla sub stricta supraveghere a unor specialiști în domeniul protecției acestor specii pe parcursul întregii lor vieți și nu vor mai putea fi utilizați pentru spectacole sau alte scopuri care contravin statutului de persoană non-umană”.
Citește pe Antena3.ro
Expunerea de motive, bazată pe povești din antichitate
Poate și mai interesantă decât legea în sine este expunerea de motive care a stat la baza acestei inițiative legislative. Remus Cernea își argumenta demersul, printre altele, cu faptul că „Herodot pomenește povestea poetului și cântărețului din liră Arion, salvat de la înec de delfini, după ce a fost silit să se arunce în mare de către echipajul corabiei cu care călătorea și care ar fi dorit să-i fure acestuia suma mare de bani pe care o deținea asupra lui. Înainte de a sări în apă, lui Arion i s-a permis să mai cânte o dată din instrument, iar muzica sa a atras un grupo de delfini. Unul dintre ei l-a adus pe artist până la cel mai apropiat țărm”.
În aceeași expunere de motive se relatează și faptul că „Homer vorbește despre metamorfozarea unor oameni în delfini în «Imnul lui Dionysos»” sau despre faptul că „o altă poveste frumoasă cu privire la delfini este cea a lui Eros călare pe delfini. Printre orașele grecești care au bătut monedă reprezentându-l pe Eros călărind un delfin se numără și cel mai vechi din România: Tomis”.
Conform documentului citat, „capacitatea delfinilor de a salva vieți omenești implică o putere conceptuală deosebită, întrucât înseamnă să înțelegi că o ființă se află în pericol, că viața acelei ființe, deși nu are nicio legătură cu tine, are valoare și merită salvată și, în plus, să faci efortul de a o salva”.
Alt argument, un film documentar
Remus Cernea vine și cu alte argumente care să justifice acest demers legislativ. El arată că „comunitatea științifică a adresat, în anul 2010, un apel către decidenții politici din întreaga lume de a acorda un statut special delfinilor, și anume acela de persoane non-umane. Un astfel de statut acordat delfinilor ar crește nivelul de protecție și ar însemna un important pas moral și politic înainte pentru umanitate”.
Cernea mai susține că „România are o situație aparte în această privință legată de delfini, atât prin istorie (orașul antic Tomis bătea moneda Eros călărind un delfin), cât și prin faptul că țara noastră este singura din lume care are doi delfini reprezentați pe stema de stat”.
În final, autorul acestui proiect legislativ a anexat o pledoarie făcută „într-un film bine fundamentat științific, dar și cu tușă emoțională impresionantă de către un laureat al premiului Oscar, pentru excepționalul documentar «The Cave», care a mai obținut și alte 70 de premii”. „Domnul Louie Psihoyos este regizorul documentarului «The Cave» și directorul executiv al organizației Oceanic Preservation Society, iar scrisoarea domniei sale este parte a acestei expuneri de motive”, concluziona, în urmă cu 11 ani, fostul deputat Remus Cernea.
Patru guverne au transmis că o astfel de lege nu poate fi susținută
Parcursul legislativ al acestui proiect de act normativ bate toate recordurile în materie. La data de 18 iunie 2014, legea a fost respinsă, la vot, de către Plenul Senatului. Apoi, a doua zi, pe data de 19 iunie 2014, proiectul a fost transmis la Camera Deputaților, care este forul decizional.
În data de 23 iunie 2014, propunerea legislativă a fost prezentată Biroului permanent al Camerei Deputaților.
După care, pauză. Abia în data de 2 martie 2015, la Parlament a ajuns punctul de vedere negativ al Guvernului României, condus, la acel moment, de Victor Ponta. Un an mai târziu, la data de 1 aprilie 2016, a mai venit un punct de vedere, de data aceasta de la Guvernul condus de Dacian Cioloș, de asemenea negativ. După care, la data de 13 noiembrie 2017, a sosit al treilea punct de vedere de la Guvern, tot negativ, semnat de premierul Mihai Tudose.
În data de 5 iunie 2019, Comisia Juridică din Camera Deputaților a transmis Plenului un raport de respingere. Iar aproape doi ani mai târziu, în 12 februarie 2020, Guvernul Orban a expediat Parlamentului încă un punct de vedere negativ.
Proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților din 10 și 12 februarie 2025, din 17 și 19 februarie 2025, din 3 și 5 martie 2025 și încă o dată, săptămâna aceasta.
