x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării

0
Autor: Florian Saiu 05 Oct 2021 - 07:40
Breaza, potirul din care picură vinul globalizării
Vezi galeria foto


Un zvon neliniștitor a tulburat încă de săptămâna trecută viața viticultorilor din sătucurile luminoase culcușite la sânul pietros al Istriței, pe culmile dinspre Ploiești spre Buzău la poalele cărora curge Drumul Vinului: „Au dat hoții în vii, au topit strugurii de masă, nu mai e loc de zăbavă!”. Așa s-au urnit oamenii, în astă toamnă pripită, să strângă roadele parfumate de Fetească, Merlot și Hamburg tămâios

 

Ploile îndesate și lungi din primăvară au ținut florile viței-de-vie în expectativă și le-au expus apoi mucegaiului și putreziciunii. „Ne-am luptat două luni cu puhoaiele, doar ce stropeam via că la o săptămână ploua iar și trebuia s-o luăm de la capăt. Alți bani, altă distracție. Altfel, adio struguri, must, vin și țuică”, m-a întâmpinat Costel, un bărbat a cărui existență se înfășoară, într-un echilibru precar, de la an la an, pe fibrele tari ale butașilor de Riesling și Fetească Regală. „Și-acum, când ar fi trebuit să lăsăm strugurașii să prindă zaharină măcar două săptămâni în plus, ne-am pomenit că năvălesc hoardele de ticăloși să ne ia roadele”. „Vin noaptea, pe întuneric, cin’ să-i vază, arză-i-ar focu’ să-i arză de nenorociți!”, l-a completat, mormăind în basmaua franjuri, o bătrânică turtită de ani undeva între pământ și coardele verzi de Cabernet. „Hai, mamă, că avem treabă, n-am tocmit oameni și ziua-i scurtă!”. Și-a îndemnat blând fiul și Costel a urmat-o docil, lăsându-mă în capul rândurilor lungi de Merlot cu o nedumerire pe care a risipit-o scurt: „100 de lei pe zi îți ia un muncitor cu ziua, da’ și-o masă caldă la prânz, dacă ai de cules aproape de casă. De urci la deal ori cobori spre cojani, la câmpie, care pe unde are vie, musai să iei de-ale gurii în traistă. Altfel nu-ți vine nimeni”. Ca să răzbești pe Drumul Vinului la Breaza (în moțul Dealului Mare), dinspre Ploiești, via Valea Călugărească - așezare bulversată de interminabile lucrări de reabilitare a șoselei -, n-ai decât să te înarmezi cu răbdare și tenacitate. Un du-te-vino de români-furnici proiectează în umbra străvezie a podgoriilor uriașul și spumosul vis bahic cu repeție anuală. Toate cătunele crescute din generozitatea viței-de-vie, a pietrei și a țărânei s-au metamorfozat în astfel de mușuroaie harnice, iar Breaza nu face excepție.

 

Povești din Europa cu tanti Mica

Sărbătoarea culesului s-a colorat în ultimii ani. Acasă se întorc, cu acest prilej, mulți dintre copiii ce umblă departe, în căutarea unui trai decent. „Așa m-am bucurat că mi-au venit odraslele, încât am și uitat de tâlharii ăia de m-au lăsat fără Hamburg. Un ciorchine nu mi-au păstrat pe sârmă, bate-i-ar Ăl de Sus să-i bată, să le arăt și io spaniolilor ce vie avem aici, la Breaza!”. Tanti Mica are pântecul rotund și căutătura zglobie. N-a ținut supărare în viața ei: „La ce să mă mai dau de ceasu’ rău, ce-a fost a mai fost și va mai fi. Mai bine să vă spun ce copii de soi bun am. Uite, fata abia acum, la doi ani după ce s-a măritat, a venit cu soțul, să-l cunosc și de aproape, că așa, prin telefon, pe wațap, ce să prinzi despre un om… Ruxi a mea lucrează în Anglia, nu mai țin minte, deh, cum îi zice la oraș, dar are simbrie la primărie. S-a luat cu un spaniol care mai are trei frați”. Verbul femeii se domolește doar când toarnă, concentrată, o cană-ochi cu must. Apoi, se aprinde iar: „Bea, maică, e dulce ca nectaru’! Măcar cu tine mă înțeleg românește. Cu flăcăul ăsta, gineri-miu, o boabă de vorbă n-am brodit. Apăi, ce știu eu a grăi în limba lor! Doar așa, din mâini și din ocheade ce ne-am mai dumirit. Și-mi mai limpezea olteanca lu’ fi-miu câte-un înțeles”. Ruxi a lu’ tanti Mica a plecat din Breaza de opt ani, la București. De acolo a ajuns pe Tamisa, cu job la primărie. Așa l-a cunoscut pe Ramon, un madrilen zburătăcit și el din suburbiile capitalei spaniole spre orizonturi mai bune. „Mi-a părut băiat bun Ramon. Mai are doi frați. Pe maică-sa, săraca, au lăsat-o la azil, acolo, în Spania. Tată n-au cunoscut bieții copii, așa c-a apucat-o fiecare pe potecuța lui”. Tanti Mica are mâinile umflate de trudă și, când se apleacă discret spre urechea mea, degajă un miros abia ghicit de levănțică: „Din ăștia trei frați, spaniolii zic, unu’ e gay, mamă. Așa mi-o spus capra asta a lu’ fi-miu. Cică s-ar fi căsătorit în Brazilia cu un băiat de seama lui, auzi, Doamne, Maica Precista! Ce-ar mai fi fost la gura omului meu de-ar mai fi prins și culesu’ ăsta”. Bătătura Micăi e, mă gândesc, o Europă în miniatură în care multiculturalismul zâmbește ștrengar de după cotețele de găini. Și n-aș fi surprins dacă, zăbovind la masa gătită de sărbătoare, povestea viței-de-vie din Dealu Mare ar fi plămădită de un Dionysos poliglot cu un cercel într-o ureche și altul în buric.

 

Trocuri și trucuri

Dar s-o lăsăm pe tanti Mica în pragul portiței ei europenizate, unde am găsit-o căscând gura în lungul uliței întortocheate pe care urcă acum un strigăt tărăgănat, înregistrat prost, agasant: „Vaaarză, vaaarză, cartooofi, cartoofi, la schimb cu struuuguri, struuuguri”. Oroarea trâmbițată din cabina unei dube ce stătea să-și dea duhul ultimului plin de gazolină s-a oprit, scârțâind din toate încheieturile, în fața căsoiului galben-pai din care se ridică vălătuci de grăsime arsă: „Cum dai cartofii, nenică? Kil pă kil ca anu’ trecut?”. „Kil pă kil, nene, am marfă bună de la Covasna”. Trocul sub Dealu Mare n-a deviat de la calea știută nici măcar în perioada comunistă. Dinspre Brașov și Harghita coboară cartofi și urcă înapoi struguri, must sau vin, migdale și nuci, dulceață de caise, magiun de prune și, mai nou, smochine uscate. Darurile viței-de-vie sunt date însă și pe bani, iar prețurile cresc și scad în funcție de calitatea strugurilor, a mustului, a vinului. În Breaza, de pildă, găsești toamna must cu 9 lei litrul (de regulă alb), dar și must cu 13 lei litrul (Merlot sau Cabernet). Licorile dulci provin din soiuri nobile de struguri, „căpșunica” e disprețuită și la ultima casă din sat. Cu toate acestea nu puțini sunt „gospodarii” care prepară și vin „mâna a doua”, în fapt rămășițele fermentate de la prima operațiune de zdrobire a strugurilor combinate cu zahăr din belșug. De evitat și „mustul”, și „vinul” provenite din astfel de combinații. Cum le recunoașteți? De regulă au prețuri mult mai mici și gusturi îndoielnice. Duba obosită s-a opintit încă o dată la deal, iar vocea enervantă din difuzor și-a reluat tonul plângăreț: „Vaaarză, vaaarză, cartooofi, cartoofi, la schimb cu struuuguri, struuuguri”.

 

Femeile-păsări

Peste Breaza coboară seara lungă de octombrie și un vânticel tăios care înroșește frunza de vie. Stoluri de grauri-iscoade se insinuează razant cu blestemele babelor rătăcite pe lângă clopotnița veche: „Ptiu, căzu-v-ar aripile în smoală să vă cază! Ați și dat iama la struguri, ai? Hiaaa!”. Glasurile ascuțite ale femeilor-păsări se sting treptat sub cerul fastuos aplecat ca un clopot peste Dealu Mare: „Ai auzit, fă, de fata lu’ Mica? A adus acasă un gay d-ăla. Ce-o face cu el? Că mai ieri dimineață l-am zărit plecând la cules cu o trotinetă de mergea singură, bate-l-ar norocu’ să-l bată…”. Sunt ultimele cuvinte pe care le mai prind din tumultul mocnit al sărbătorii, pentru că sub Dealu Mare, de mii de ani, culesul strugurilor a fost, dincoace de celebrarea belșugului toamnei, și o proslăvire a bârfei făcută roată în jurul unui tulburel.

 

O substanță magică numită resveratrol

În satele de sub Vârful Istrița predomină podgoriile dedicate strugurilor negri, Feteasca, Merlotul și Cabernetul fiind cele mai des întâlnite soiuri. „S-a tot vorbit că vinul roșu e dăunător pentru sănătate, dar să știți că este exact pe dos. Vinul roșu este foarte bun pentru sănătate. Mai mult, strugurii negri sunt recomandați în prevenirea și tratarea cancerului. Cum așa? Acești struguri, când sunt stresați de ultraviolete puternice, secretă o substanță numită resveratrol. Aceasta îi apără de radiațiile puternice. Și îi poate proteja și pe oameni de cancerul de piele și alte afecțiuni grave”, ne-a declarat cercetătorul Costel Vânătoru, coordonator al Laboratorului de Genetică și Ameliorare din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Legumicolă Buzău.

 

 

Globalizarea golește satele

Potrivit recensământului din 2011, populația comunei Breaza se ridica la 2.913 locuitori, în scădere în comparație cu recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.175 de locuitori. Astăzi, la zece ani distanță de ultima numărătoare oficială, numărul locuitorilor din satele care compun Breaza este fără îndoială și mai scăzut. Globalizarea, mai exact posibilitatea de a munci în spațiul occidental, a generat un fenomen de emigrare masiv, care a înjumătățit populația românească din mediul rural.

 

 

Căi de acces la Drumul Vinului

Însorita Breaza se află pe versantul sudic al dealului Istrița, la limita dintre județele Prahova și Buzău. Principala cale de comunicație este DJ205, care leagă comuna de Năeni spre vest și de Pietroasele și Vernești spre est. Legătura cu Ploiești/Buzău se face prin intermediul DJ103R, care leagă Breaza de așezarea dinspre câmpie, Istrița de Jos, unde se intersectează cu DN1B. 

 

O jumătate de mileniu de istorie

Comuna Breaza (județul Buzău) cuprinde satele Bădeni, Breaza, Greceanca, Văleanca-Vilănești și Vispești. Prima atestare documentară a localității Breaza a fost consemnată la 5 septembrie 1568. Este vorba despre acte oficiale care se regăsesc astăzi în arhiva Mănăstirii Bradu. 

Satele de sub Dealu Mare, inclusiv cele care compun în prezent comuna Breaza, au fost o bună perioadă moșii ale domnitorilor Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu

100 de lei și-o „masă” este prețul cerut de un muncitor cu ziua la culesul de struguri din Dealu Mare

13 lei este prețul unui litru de must de Merlot în satul Breaza (Buzău)

„Ne-am luptat două luni cu puhoaiele, doar ce stropeam via că la o săptămână ploua iar și trebuia s-o luăm de la capăt. Alți bani, altă distracție. Altfel, adio struguri, must, vin și țuică”, Costel, viticultor

Citeşte mai multe despre:   resveratrol,   breaza

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 
Galerie Foto Afacerile din domeniul imobiliar deținute, pe persoană fizică, de partenerul de viață al fostei „blonde de la Cotroceni” par să scârțâie din toate încheieturile. Adrian Alexandrov și-a lichidat, recent,...

Îmblânzitorul de iguane

Îmblânzitorul de iguane
Galerie Foto Costa Rica este pentru noi mai mult o țară spre care s-au îndreptat cetățeni români certați cu legea. Pentru lumea largă este Elveția Americii Centrale! O țară excelent organizată, cu oameni care nu vor să...

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 
Galerie Foto Louis-François Cartier a fost unul dintre cei cinci copii ai unui veteran al războaielor napoleoniene și al unei spălătorese. Condițiile financiare precare l-au determinat pe tatăl Pierre să-l angajeze pe...

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu
Galerie Foto În demența anilor ’80, când cultul familiei Ceaușescu sfida ridicolul într-o Românie anesteziată de balivernele (in)egalității sociale, o vizită-fulger a cuplului dictatorial în zona Subcarpaților de...

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL
Galerie Foto Aproape 6,3 milioane de lei urmează să fie încasate, de la ROMATSA, de două companii de pază, cu acționariate interesante, în urma unui contract parafat la finalul lunii septembrie, pentru monitorizarea a 12...

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni
Galerie Foto Proiectul de program de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, luni, la Palatul Cotroceni și pentru care a primit, teoretic, undă verde din partea președintelui Klaus Iohannis să încerce să constituie,...

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 
Galerie Foto Mâine, 14 octombrie, Direcția Generală pentru Energie (DG Energy) va prezenta propunerile și evaluările de impact ale Comisiei pentru Economie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European în vederea...

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 
Galerie Foto La 44 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului, politicienii și-au adus aminte să le aducă un omagiu celor care în vara anului 1977 au avut curajul să-și strige nemulțumirile față de condițiile de...

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România
Galerie Foto Călugăreni – Prahova este un mic sat ascuns printre dealuri, așezat în coasta Mizilului, la vreo 90 de kilometri de București. De prin 1800, oamenii de aici și-au trăit viața în liniște, aproape neștiuți...

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii
Galerie Foto Cu doar două zile înainte de ruperea coaliției de guvernare, în 29 septembrie, premierul Florin Cîțu a semnat, împreună cu secretarul de stat în MAI, celebra Ștefania Gabriella Ferencz, supranumită și...

Paradisul dintre Americi

Paradisul dintre Americi
Galerie Foto Panama, o țară cu iz exotic, miros de bani și aer de prosperitate. În decembrie 1989, președintele Republicii Panama, Manuel Noriega, este arestat de forțele armate americane și pus în custodia unei închisori...

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului
Galerie Foto Jurnalul și editura Hoffman vă oferă începând de miercuri, 13 octombrie, o carte specială, cu o temă nemaiabordată până în prezent. „Buncărul președintelui” e povestea fascinantă a lumii de sub...

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră
Cei 300 de angajați ai societății Automecanica Moreni acuză conducerea fabricii că nu respectă prevederile contractului colectiv de muncă în ceea ce privește salarizarea. Ei au cerut intervenția ministrului...

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 
Galerie Foto „Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti (…), te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord sau în Pipera, sau la AFI Cotroceni. Înseamnă ...

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării
Galerie Foto Un zvon neliniștitor a tulburat încă de săptămâna trecută viața viticultorilor din sătucurile luminoase culcușite la sânul pietros al Istriței, pe culmile dinspre Ploiești spre Buzău la poalele cărora...
Serviciul de email marketing furnizat de