x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cafeaua, de la cotidian la produs comercial

0
Autor: Adrian Majuru 09 Mar 2013 - 00:03
Cafeaua, de la cotidian la produs comercial
Vezi galeria foto


Cafeaua a pătruns în Valahia pe culoarele comerciale ce legau Orientul cu Apusul şi nordul Europei. Filiera turcească a adus atât produsul comercial cât şi obiceiurile legate de acest tabiet privat la început, iar apoi tot mai deschis spaţiului public. Astfel, în anul 1667, sub domnia lui Radu Leon (1664-1669), este atestată cea dintâi cafenea din Bucureşti, care se afla în vecinătatea Bisericii Doamnei şi a viitorului han Şerban Vodă, de pe locul Băncii Naţionale de azi. Cafeneaua a aparţinut unui turc pe nume Kara Hamie, fost seimen, adică mercenar, în trupele sultanului Mehmed al IV-lea (1648-1687). După moartea proprietarului, cafeneaua a revenit Imperiului Otoman, iar în decembrie 1691 a fost vândută lui Kavaz-başa pentru 65 de piaştri. În vremea Brâncoveanului apăruseră deja şi alte cafenele, cele mai multe fiind pe podul Beilicului astăzi Calea Şerban Vodă. Aceasta deoarece pe această arteră îşi făceau intrarea în oraş domnitorii Valahiei alături de însoţitorii lor, împuterniciţi ai Porţii. Pentru că pe Podul Beilicului veneau şi oficialii otomani cu diverse misiuni în Valahia, aici se aflau multe hanuri destinate supuşilor otomani.

În anul 1734, pe 20 februarie, este amintit localul lui Gheorghe cafegiul care s-a aflat pe “Podul uliţii care merge la scaunele de carne”, astăzi undeva între strada Doamnei şi strada Batiştei.

Pe 17 august 1781, domnitorul Alexandru Ipsilanti (1774-1782) a îngăduit lui Ştefan Altântop să deschidă o cafenea lângă Poarta de Sus a Curţii Domneşti, pentru care plătea o chirie de zece taleri pe an. În 1812, soţia armeanului a vândut-o lui Hagi Tudose Gabrovoliu, iar acesta a vândut-o şi el în anul 1825 lui Hristi Emanuel Papazoglu. Pe locul ei şi al împrejurimilor a fost amenajată în anul 1960 «Cafeneaua Veche».

În anul 1785 este amintită cafeneaua cu biliard a veneţianului Michelle. Este cea dintâi menţiune documentară a unei săli de biliard pentru Bucureşti. “Descoperirea” a fost făcută de englezul Jeremy Bentham.

La 1819 existau în Bucureşti 21 de cafenele iar la 1900, 142. În anii războiului, în 1944, numărul lor a scăzut la 15 pentru ca în 1945 să fie închise şi sigilate de guvernul Petru Groza pentru a deturna atenţia bucureştenilor de la marile lipsuri alimentare. Şi multe au rămas închise, cu tot cu hoteluri, timp de peste un deceniu, cu precădere după naţionalizarea din 1949.

Viaţa marilor cafenele debutează la mijlocul secolului al XIX-lea. Nu ne oprim aici asupra celebrei cafenele Capşa, despre care s-au scris foarte multe în anii din urmă, ci vom da atenţie altor investiţii, care şi-au trăit celebritatea cu peste un secol în urmă.

În anul 1853, fostul combatant garibaldian Francesco Bruzzessi a deschis o cafenea la parterul Hotelului «Orient» – fostul han Trăznea, de pe Podul Mogoşoaiei. În anul 1862, Bruzzessi a procurat serviciul de masă necesar Palatului Cotroceni, la vremea aceea reşedinţa de vară a domnitorului Cuza. După anul 1877, când Bruzzessi a fost numit consul al Italiei la Bucureşti, investiţia sa a fost preluată de dalmaţianul Andrei Tripcovici. Localul cafenelei a fost demolat în anul 1897 iar pe locul ei a fost construit ulterior Hotelul Splendid. Acesta din urmă a fost grav avariat în august 1944 iar pe locul său a fost ridicat Hotelul Bucureşti.

Undeva prin decembrie 1858, italianul Giovani Fieschi a deschis pe strada Şelari celebra cafenea care i-a purtat numele. Ea se afla la parterul hotelului omonim, care avea şi un restaurant. Hotelul italianului Fieschi de pe Şelari nr. 8 a fost una dintre primele clădiri  cu mai mult de două etaje din Bucureşti. Localul era căutat pentru bucătăria italiană la preţuri moderate iar în cafenea puteai găsi cele mai bune “ziare franceze, italiene, române, germane şi grece”. Dispare la naţionalizare.

Tot în anul 1853, polonezul Fialkowski a închiriat casa Török de la intersecţia străzii Câmpineanu cu Podul Mogoşoaiei şi a deschis aici o cafenea devenită în scurt timp celebră. Cafeneaua avea sală de biliard iar la mese se mai jucau table cu ghiulbahar* şi domino. Viaţa cafenelei se încheie odată cu moartea proprietarului în anul 1898. Localul a fost preluat de grecul Iani Kolomiris, care a deschis aici restaurantul de lux «Elizeu». Clădirea a fost demolată după 1920 pentru a se construi actualul bloc «Adriatica».

Între alte cafenele celebre dar dispărute amintim aici cafeneaua Kübler (1868), demolată alături de hotelul Imperial pentru a se mări Piaţa Palatului Regal; cafeneaua Frascatti apărută în 1875, demolată şi ea în 1935. Pe locul ei a fost construit sediul Teatrului «Constantin Tănase» de pe Calea Victoriei.
Cafenelele au fost încă de la începuturi un spaţiu al polemicilor, disputelor politice şi al ideilor revoluţionare. În septembrie 1782 vodă Caragea a poruncit Agiei să ia măsuri împotriva celor care cârtesc prin cafenele. Şi în 1787 Vodă Mavrogheni a cerut să fie pedepsiţi «farmazonii» care tulburau liniştea oraşului cu «vorbe neadevărate» iar în 1789 a poruncit să fie închise cafenelele în care se umblă cu «alte vorbe».

În anul 1867 era introdus Regulamentul pentru privegherea prostituţiei în Bucureşti care a interzis prezenţa acestora în cafenele şi îndeosebi în «cafenelele-cântânde» adică şantanuri. În anul 1944 cafeneaua «Elite» de pe Lipscani era cunoscută drept un “local rău famat şi centru al bursei negre”.

Consumul de cafea a crescut în progresie geometică de la un secol la altul. Pentru secolul al XVI-lea şi al XVII-lea, cafeaua era probabil un produs cam exclusivist, consumat de negustorii din Balcani şi oficialii turci care tranzitau sau locuiau sezonier în Valahia, dar era cunoscută şi de elita politică şi economică a ţării. Cafeaua cucereşte medii sociale mai largi începând cu finalul secolului al XVII-lea. La începutul secolului al XIX-lea cafeaua turcească cedează treptat locul reţetelor occidentale aduse de cofetarii italieni, francezi şi germani. Cafeneaua, încă din evul mediu, a adunat laolaltă oameni de profesii diferite şi le-a coagulat interese comune, de la proiecţii politice aventuroase la proiecte culturale reuşite adeseori. Cafeneaua a fost unul dintre primele spaţii publice din cotidianul valah deşi, până în vremuri recente, a fost unul exclusiv masculin.

* table turceşti. Ghiulbaharul era o cănuţă pentru amestecat şi aruncat zarurile.
Citeşte mai multe despre:   cafea

 



Mai multe titluri din categorie

Îmblânzitorul de iguane

Îmblânzitorul de iguane
Galerie Foto Costa Rica este pentru noi mai mult o țară spre care s-au îndreptat cetățeni români certați cu legea. Pentru lumea largă este Elveția Americii Centrale! O țară excelent organizată, cu oameni care nu vor să...

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 
Galerie Foto Louis-François Cartier a fost unul dintre cei cinci copii ai unui veteran al războaielor napoleoniene și al unei spălătorese. Condițiile financiare precare l-au determinat pe tatăl Pierre să-l angajeze pe...

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu
Galerie Foto În demența anilor ’80, când cultul familiei Ceaușescu sfida ridicolul într-o Românie anesteziată de balivernele (in)egalității sociale, o vizită-fulger a cuplului dictatorial în zona Subcarpaților de...

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL
Galerie Foto Aproape 6,3 milioane de lei urmează să fie încasate, de la ROMATSA, de două companii de pază, cu acționariate interesante, în urma unui contract parafat la finalul lunii septembrie, pentru monitorizarea a 12...

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni
Galerie Foto Proiectul de program de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, luni, la Palatul Cotroceni și pentru care a primit, teoretic, undă verde din partea președintelui Klaus Iohannis să încerce să constituie,...

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 
Galerie Foto Mâine, 14 octombrie, Direcția Generală pentru Energie (DG Energy) va prezenta propunerile și evaluările de impact ale Comisiei pentru Economie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European în vederea...

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 
Galerie Foto La 44 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului, politicienii și-au adus aminte să le aducă un omagiu celor care în vara anului 1977 au avut curajul să-și strige nemulțumirile față de condițiile de...

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România
Galerie Foto Călugăreni – Prahova este un mic sat ascuns printre dealuri, așezat în coasta Mizilului, la vreo 90 de kilometri de București. De prin 1800, oamenii de aici și-au trăit viața în liniște, aproape neștiuți...

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii
Galerie Foto Cu doar două zile înainte de ruperea coaliției de guvernare, în 29 septembrie, premierul Florin Cîțu a semnat, împreună cu secretarul de stat în MAI, celebra Ștefania Gabriella Ferencz, supranumită și...

Paradisul dintre Americi

Paradisul dintre Americi
Galerie Foto Panama, o țară cu iz exotic, miros de bani și aer de prosperitate. În decembrie 1989, președintele Republicii Panama, Manuel Noriega, este arestat de forțele armate americane și pus în custodia unei închisori...

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului
Galerie Foto Jurnalul și editura Hoffman vă oferă începând de miercuri, 13 octombrie, o carte specială, cu o temă nemaiabordată până în prezent. „Buncărul președintelui” e povestea fascinantă a lumii de sub...

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră
Cei 300 de angajați ai societății Automecanica Moreni acuză conducerea fabricii că nu respectă prevederile contractului colectiv de muncă în ceea ce privește salarizarea. Ei au cerut intervenția ministrului...

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 
Galerie Foto „Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti (…), te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord sau în Pipera, sau la AFI Cotroceni. Înseamnă ...

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării
Galerie Foto Un zvon neliniștitor a tulburat încă de săptămâna trecută viața viticultorilor din sătucurile luminoase culcușite la sânul pietros al Istriței, pe culmile dinspre Ploiești spre Buzău la poalele cărora...

VIDEO Dezastrul urbanistic, protejat de o legislaţie haotică

VIDEO Dezastrul urbanistic, protejat de o legislaţie haotică
Galerie Foto În România se construieşte foarte mult, dar nu tot timpul şi foarte bine. Goana după profit a dezvoltatorilor imobiliari a lăsat o amprentă negativă asupra calităţii construcţiilor. Din păcate, această...
Serviciul de email marketing furnizat de