Un document care nu a mai apărut în presa română (“quality”)! Astăzi se împlinesc 74 de ani de când a început Pogromul de la Iași, eveniment în care, pe durata a câtorva zile (27-29 iunie 1941), au pierit 13.000 de evrei (cifre controversate).
Cum s-a întâmplat? Sub diferite pretexte, evreii din oraș au fost îndemnați să se prezinte la Prefectura Poliției. Aici mare parte au fost uciși.
Ceilalți au fost îmbarcați în “trenurile morții”: vagoane pentru vite supraaglomerate, în care era o căldură insuportabilă, fără apă și provizii.
Cu acestea evreii au fost purtați pe o căldură de 40 de grade nenumărate ore, până ce mulți au pierit după ce și-au băut unul altuia urina, disperați să supraviețuiască.
Unul dintre trenuri a luat direcția Călărași (sudul țării) sub pretextul interzicerii opririi trenului cu evrei în Gara Tg. Frumos. Cea de-a doua garnitură a făcut ore întregi pentru a parcurge distanța relativ scurt dintre Iași și Podu Iloaiei.
Aici organele în drept au alcătuit un proces verbal al celor constatate. Acest document a fost consultat de reporterul Jurnalul Național.
Iată câteva fragmente din documentul aflat la Arhivele Statului: “Proces verbal încheiat astăzi, 30 iunie 1941. Virgil A. Popovici, pretorul Plasei Bahlui. Dr. Ștefan Ionescu, primarul Comunei Podu Iloaiei și medic șef al Spitalului Podu Iloaiei, căpitan Theodor Popa, comandantul Unității de Jandarmi Podu Iloaiei.
În baza ordinului telefonic al domnului Prefect al jude]ului Iași, de a primi în gara Podu Iloaiei un transport de evrei evacuați de la Iași, el a fost dirijat pe linia Hârlău spre a se putea face debarasarea în mai bune condițiuni și a nu se împiedica circulația trenurilor, ne-am deplasat în acel loc unde am găsit trenul garat cu puțin timp înainte. S-a dispus deschiderea vagoanelor în număr de 19 în care au fost închiși câte 80-150 de indivizi în fiecare vagon.
Din cauza înghesuielii, un număr de evrei au fost găsiți asfixiați, o altă parte în stare de comă și care la puțin timp după coborârea din vagoane au sucombat, iar restul, în viață, au fost trimiși și încartiruiți la coreligionari (evrei) și la sinagogile din Podu Iloaiei.
Cadavrele au fost coborâte la marginea liniei ferate de unde au fost încredințaţe Comunității Israelite locale pentru transportarea la cimitir și îngroparea în gropi comune mari la adâncime de 3 metri cu obligația de a se turna peste cadavre var și un strat de pământ de cel puțin un metru grosime.
Din totalul de 1.974 câți au fost luați în primire de către delegatul Prefecturii Iași, s-au înregistrat un număr de 1.198 de decese și 776 de supraviețuitori, dintre care unul Marcu Traian român și creșţin - dovada stabilindu-se pe baza actului de cununie eliberat chiar de preotul paroh din Podu Iloaiei.
Acesta a fost lăsat liber să se întoarcă, iar restul de 775 de evrei au fost încartiruiți la coreligionarii lor din Podu Iloaiei, întocmindu-se un tablou în care s-a arătat: numele, vârsta, domiciliul la Iași, meseria sau profesia și casa unde a fost încartiruit – odată cu cartiruirea lor s-a cerut comunității israelite să ia asupra sa grija înhumării cadavrelor, strângerea obiectelor rămase de la decedați, carteruirea supraviețuitorilor în condițiuni omenești și garanția că se va asigura prin controlul comunității liniștea și siguranța publică…Cartiruirea s-a făcut în bune condițiuni, pentru cei suferinzi s-a amenajat o infirmerie, îngrijirea medicală fiind asigurată de medicii evrei aflați printre evacuați”.
Femei și copii trimiși cu trenurile morții
Din alt document “confidențial” al Prefecturii Iași semnat de Prefectul D. Captaru și trimis la Bucureșţi subsecretarului de stat de la Ministerul de Interne am aflat că printre cei evacuați s-au aflat și femei și copii. “Avem onoarea a vă ruga să ni se comunice dacă se mai execută ordinul confidențial privitor la aprobarea ca femeile și copiii evrei care au fost duși la Podu Iloaiei să fie readuși la Iași.
Prin raportul nostru din 14 iulie am arătat că aceștia în număr de 90, dintre care 23 de femei și 67 de copii nu sunt suspecși, ei fiind luați la grămadă cu ocazia incidentelor petrecute la Iași, au fost duși la Podu Iloaiei, fiind despărțiți de familiile lor și rămânând fără nicio posibilitate de hrană și întreținere”.