x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Măgura, visul destrămat al primului rege al României

0
Autor: Florian Saiu 28 Sep 2021 - 07:10
Măgura, visul destrămat al primului rege al României
Vezi galeria foto


Pe drumul vechi ce zimțuiește Țara Luanei dinspre Muntenia spre Transilvania și Moldova, pe calea coborâtă și urcată an de an de turmele de mioare ale bacilor din munții poieniți ai Întorsurii Carpaților, în satul Măgura, mai precis în Culmea Cetățuiei, viața pulsează de la facerea lumii. 

 

Florian Saiu

 

Oameni vechi, călătoriți și reveniți mereu în același loc, și-au purtat poveștile, obiceiurile și cântecele laolaltă cu desagii doldora de brânză și pastramă sărată. Acum, când toamna și-a împrăștiat culorile și aromele la tot pasul, snoavele și basmele s-au întors și ele acasă, prilej de împărtășire a vorbei la foc mocnit din fag fibros. „E vremea legendelor păstrate din gură-n gură, multe, mai vesele sau mai triste, dar una e cea cu care se mândresc moșii noștri”. Bărbatul cu părul lung prins în coadă și barba de-un cot ne privește curios și binedispus: „Vreți s-o auziți ori ba?” Vrem, de ce să nu vrem. „S-a săpat mult pe aci, au tot scormonit pământul. Chiar pe locul schitului Cetățuia - unde ne aflăm acum - s-au aflat cioburi, vase lucrate fără roata olarului, celebrele oale ale culturii Monteoru, vechi de 3.000-4.000 de ani. Acestor artefacte li s-au adăugat altele și altele, dovezi ale trecerii neîntrerupte ale popoarelor migratoare. Noi, în schimb, am rămas locului. Sau cel puțin așa credem”. Călugărul e tobă de carte, se observă din ușurința și plăcerea cu care manevrează cunoștințele. Pentru o clipă m-a bătut gândul să-l întreb cum a ajuns să îmbrace haine cernite și să fugă, împiedicându-se în ele, prin pădurile astea ruginite. L-a ghicit, pentru că imediat cum mi-am mutat privirea spre bisericuța din piatră, mi-a prins gândul și l-a răsucit la loc: „Vine o clipă în care îți dai seama că goana prin lume nu ți se potrivește. Și n-o spun ca și când n-aș fi gonit și eu așa. O zic ca unul care s-a dezmeticit din această fugă. Până la urmă, unde ne grăbim cu toții?”

 

O cetate și trei galerii secrete

 

Tac. Iar în jurul meu păsări grase, clonțoase dau târcoale la început largi. Silueta neagră din dreapta mea surpă această liniște săgetată de aripile lucioase: „Mustește țărâna de povești, numai apa e greu de găsit. Nu se lasă prinsă într-o vână strașnică. Ne nevoim până la izvor cale de o oră și mai bine, dus-întors”. Pe aleea zidită în calcar cochilifer de Năieni sau piatră de Ciuta sunt adunate la un loc cinci bidoane din plastic, douăzeci și un pic de litri de apă străvezie la pet - un semn de exclamare ce mă proiectează înapoi în prezent. Printre dalele tăiate din trupul-mamă și lipite la un loc prin meșteșuguri aproape uitate astăzi crește troscotul. „Patru suflete mai veghează aici. Orice iarnă trăită e o nouă viață. Io am strâns deja vreo trei. Dar să nu lăsăm povestea să se piardă, cine știe, poate răspândirea ei va aduce mai mulți oameni lângă noi”. Călugărul își coboară vocea spre mine, privindu-mă ochi în ochi: „Se mai spune că pe locul schitului ar fi existat o cetate dacică, dar strămoșii flăcăilor din Măgura pierduți acum în lumina neoanelor pe la Londra, Paris ori Milano au cărat an de an piatra la vale, ca să-și ridice căsoaie mai trainice. Și, uite, copiii li s-or împrăștiat ca roiul de fluturi. Hai că iar am luat-o anapoda...” Se ridică ușor și mângâie pietroiul cu trei brațe din calcar scrijelit cu inscipții în slavonă, silabisind fără ezitare: „S-a ridicat această cruce ...” Bolboroseala lui se pierde în dimineața albastră de septembrie și, când ultimii vălătuci de apă se înfășoară înspre Valea Cislăului, se aprinde iar: „Trei galerii subterane cică ar fi săpate de aici înspre Pârscov - satul poetului Vasile Voiculescu -, înspre Buzău și Pietroasele. De ce? Dumnezeu mai știe. Tunelurile le-or fi făcut creștinii, demult, când erau prigoniți. E plină Țara Luanei de bisericile lor săpate în piatră. De ce n-ar fi tăiat și niște căi pe sub pământ, necunoscute de prigonitori?” Îi dau dreptate scuturând nerăbdător capul. „Gata, abia ai ajuns, că și vrei s-o iei iar la picior! Mai bine aprinde o lumânare pentru morți, abia vezi și tabloul afumat al regelui”. Îl urmez pe acest bărbat cu vârstă incertă fără să crâcnesc. 

 

Pictorul Gheorghe Tattarescu a înfrumusețat pereții

 

La intrarea în schit, pe peretele din dreapta, un tablou uriaș își desprinde din penumbră formele. „E Carol tânăr, Carol I, primul nostru rege. A dat bani pentru pictarea schitului, apoi s-a dus. Asta-i povestea pomenită din moși-strămoși”. Mijesc ochii în întuneric, dar suveranul lipit de zidul rece refuză să-și decline limpede identitatea. Pictura e ștearsă, aproape pierdută. „Așa - reia din senin strania mea gazdă -, în primii ani ai creștinismului a existat la Cetățuia biserică tare din lemn, cu acoperiș de șindrilă și stâlpi de stejar. Au fost descoperite vreo trei, patru straturi de cenușă. Câte cruci n-or fi ars până ce a apucat Doamna Neaga să înalțe una zdravănă, pe la 1517...” Documentele istorice acoperă lacunele călugărului. Biserica veche a schitului a fost ridicată în perioada 1854-1862. Aceasta poate fi văzută acum: o construcție simplă, în formă de cruce, bătută în calcar cioplit manual, netencuit, cu o singură turlă, octogonală. Și un amănunt interesant legat de pictorul Gheorghe Tattarescu: pe vremea în care ucenicea pe lângă unchiul său la împodobirea Mănăstirii Ciolanu - aflată la o aruncătură de băț de Cetățuia -, acesta și-a exersat mâna compunând pictura schitului Cetățuia și o icoană, cea a Maicii Domnului. Cea mai interesantă istorioară a locului e însă croită în jurul personalității lui Carol I, cel alintat Întregitorul României. „La un an după urcarea în tronul țării noastre, regele Carol a început să-și caute loc bun pentru ridicarea unui castel de vară. Se știe că a umblat mult. Așa a ajuns și pe aici, prin ținuturile Buzăului. A părăsit drumul Brașovului, prin Nehoiu, și s-a abătut pe la Cetățuia”.

 

„Cobor să iau apă. Doamne, ajută!”

 

Ochii-i sclipesc ca doi licurici între pietrele cochilifere ale sfântului lăcaș: „Bătrânii ne-au povestit cu mâna la inimă că regele s-a îndrăgostit din prima clipă de Cetățuia. I-au plăcut liniștea, poziția bine apărată de dealuri împădurite, prospețimea aerului, accesul ușor. Putea coborî lesne și spre Dunăre, dar și urca spre munți. Era aproape și de București”... Și? „Se spune că, mulțumit, rigidul Carol I ar fi bătut din picior cu ochii roată chiar în această poiană: Aici vreau să-mi ridic castelul! Avem lemn, avem piatră, avem rost de drumuri. Și-a întors calul și a coborât în sat, la Măgura. Apoi au venit inginerii, tehnicienii. S-a conturat și piedica. Una singură, dar grea ca zilele noastre”. Bărbatul își scarpină o lună mică de chelie ce i-a răsărit parcă dintr-o dată în creștet: „Așa s-a prăpădit visul regelui, ori s-a întins visul ăsta încolo, spre Sinaia, Doamne, iartă-mă, că al nostru sigur s-a prăpădit. Am rămas cu povestea asta în doi peri. Castelul nu s-a mai ridicat pentru că n-au găsit niciun izvor plin. Niciunul care să poată acoperi nevoile unei case regale. Cum erau să tragă apă pentru atâta amar de camere când abia țârâie viața în văiugile astea uscate? Nici acum nu-i altfel. Ne chinuim cu apa, nopți la rând ne culcăm nespălați”. Omul lovește cu ciudă PET-urile cu apă tulbure de la picioarele noastre. Apoi, se răsucește brusc pe călcâie, curmând și povestea de dragoste a lui Carol I, și vizita noastră: „Cobor să iau apă. Doamne, ajută!”

 

 

Un lăcaș aproape golit de minuni

 

Din 1952 până-n 1990, la Schitul Cetățuia viața monahală a încetat. Nimeni nu s-a mai nevoit aici până ce doi călugări au urcat să ia în grijă crucile și poveștile. După ce s-au petrecut la cele veșnice, au urmat ani pustii, goliți de lumină și rugăciuni. Abia după anul 2000, când ne-am convins cu toții că sfârșitul lumii e încă departe, două suflete și-au găsit cuibul în chiliile povârnite de pe lângă schit. Nici astăzi nu-i bătaie pe grădinile năpădite de buruieni ale Cetățuiei. 

 

 

Mănăstirea Ciolanu, biserica metehnelor noastre

 

Uitarea în care se zbate astăzi Schitul Cetățuia ar putea fi explicată și prin prezența Mănăstirii Ciolanu, ridicată în apropiere, pe versantul sudic al Dealului Ciolanu, în aria râului Nișcov. Întrunind condiții mai bune de viețuire, lăcașul de cult a prosperat, chiar s-a înmulțit - dacă ne este permisă formularea. La nici o sută de metri de biserica veche (cu hramul Sfântul Gheorghe), datată în secolul al XVI-lea, a fost construită o alta în 1828, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Prima ar avea-o drept ctitor tot pe Doamna Neaga, soția domnitorului Mihnea Turcitul, deși alte hrisoave (din 1568) vorbesc despre donațiile boierilor-ctitori Dumitru Ciolanu din Transilvania și Radu și Dragomir Sorescu din Vernești, variantă mai plauzibilă ținând cont de modesta înfățișare a bisericuței. În legătură cu lăcașul de cult mai nou, lucrurile sunt clare: el a fost înălțat prin voința episcopului Chesarie al Buzăului și reconstruit, patru decenii mai târziu, în 1862, după un incendiu devastator consumat în 1855. Mănăstirea Ciolanu se laudă cu icoane pictate, în 1886, de pictorul Nicolae Tattarescu. De remarcat o meteahnă tipic românească: în loc să conservăm și să prețuim vechile lăcașuri de cult, ridicăm altele și altele, care să le facă uitate pe celelalte, mai vechi și mai valoaroase.

 

 

Pe 10 octombrie sau 27 septembrie, pe stil vechi, celebrăm 107 ani de la stingerea din viață a lui Carol I (1839-1914), primul rege al României

 

Urcând pe DN10 până în localitatea Măgura (județul Buzău), apoi pe DJ 203G, se ajunge, suind un drum bine pietruit, la Schitul Cetățuia, a cărui biserică poartă hramul Schimbarea la Față

 

Schitul Cetățuia este situat pe vârful Cetățuia, în partea nord-vestică a Dealului Ciolanu, în inima pădurilor din Țara Luanei 

 

Măgura este un sat în județul Buzău, pe malul drept al râului cu același nume, extinzându-se și pe Dealul Ciolanu. Avea 2.241 de locuitori la ultimul recensământ, în 2011

 

Satul Măgura are în componență așezările Ciuta și Măgura, de ultima fiind legată și Tabăra de Sculptură, o bogată expoziție în aer liber


 



Mai multe titluri din categorie

Îmblânzitorul de iguane

Îmblânzitorul de iguane
Galerie Foto Costa Rica este pentru noi mai mult o țară spre care s-au îndreptat cetățeni români certați cu legea. Pentru lumea largă este Elveția Americii Centrale! O țară excelent organizată, cu oameni care nu vor să...

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 
Galerie Foto Louis-François Cartier a fost unul dintre cei cinci copii ai unui veteran al războaielor napoleoniene și al unei spălătorese. Condițiile financiare precare l-au determinat pe tatăl Pierre să-l angajeze pe...

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu
Galerie Foto În demența anilor ’80, când cultul familiei Ceaușescu sfida ridicolul într-o Românie anesteziată de balivernele (in)egalității sociale, o vizită-fulger a cuplului dictatorial în zona Subcarpaților de...

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL
Galerie Foto Aproape 6,3 milioane de lei urmează să fie încasate, de la ROMATSA, de două companii de pază, cu acționariate interesante, în urma unui contract parafat la finalul lunii septembrie, pentru monitorizarea a 12...

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni
Galerie Foto Proiectul de program de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, luni, la Palatul Cotroceni și pentru care a primit, teoretic, undă verde din partea președintelui Klaus Iohannis să încerce să constituie,...

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 
Galerie Foto Mâine, 14 octombrie, Direcția Generală pentru Energie (DG Energy) va prezenta propunerile și evaluările de impact ale Comisiei pentru Economie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European în vederea...

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 
Galerie Foto La 44 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului, politicienii și-au adus aminte să le aducă un omagiu celor care în vara anului 1977 au avut curajul să-și strige nemulțumirile față de condițiile de...

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România
Galerie Foto Călugăreni – Prahova este un mic sat ascuns printre dealuri, așezat în coasta Mizilului, la vreo 90 de kilometri de București. De prin 1800, oamenii de aici și-au trăit viața în liniște, aproape neștiuți...

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii
Galerie Foto Cu doar două zile înainte de ruperea coaliției de guvernare, în 29 septembrie, premierul Florin Cîțu a semnat, împreună cu secretarul de stat în MAI, celebra Ștefania Gabriella Ferencz, supranumită și...

Paradisul dintre Americi

Paradisul dintre Americi
Galerie Foto Panama, o țară cu iz exotic, miros de bani și aer de prosperitate. În decembrie 1989, președintele Republicii Panama, Manuel Noriega, este arestat de forțele armate americane și pus în custodia unei închisori...

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului
Galerie Foto Jurnalul și editura Hoffman vă oferă începând de miercuri, 13 octombrie, o carte specială, cu o temă nemaiabordată până în prezent. „Buncărul președintelui” e povestea fascinantă a lumii de sub...

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră
Cei 300 de angajați ai societății Automecanica Moreni acuză conducerea fabricii că nu respectă prevederile contractului colectiv de muncă în ceea ce privește salarizarea. Ei au cerut intervenția ministrului...

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 
Galerie Foto „Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti (…), te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord sau în Pipera, sau la AFI Cotroceni. Înseamnă ...
Serviciul de email marketing furnizat de