x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Exclusiv

Nichita la Chişinău a îngenuncheat şi a sărutat pământul: “În sfârşit am venit de la mine acasă la mine acasă”

3
Autor: Cristinel C. Popa 14 Noi 2013 - 19:32
Nichita la Chişinău a îngenuncheat şi a sărutat pământul: “În sfârşit am venit de la mine acasă la mine acasă” Iubiri care au învins timpul, Nichita şi Dora Stănescu
Vezi galeria foto


Anul acesta se împlinesc 80 de ani de la naştere şi 30 de ani de când ne-a părăsit Nichita Stănescu. Poetul a avut la Iaşi doi valoroşi şi statornici prieteni. Pe scriitorul Mircea Radu Iacoban, fostul director al Editurii Junimea, editură unde poetului i-au apărut mai multe volume de poezii şi pe regretatul Dumitru Ignea, omul de cultură ce s-a numărat printre iniţiatorii Festivalului “Mihai Eminescu”. Ambii mi-au “dăruit” în premieră câte puţin din poveştile ce îl aveau ca protagonist pe autorul volumului “11 elegii”.

Patriot
Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, poetul îi spunea “Cuzache”. Însă de cele mai multe ori în discuţiile sale se întoarcea la poetul naţional,  Eminescu, numindu-l Mişu. “Prin asta îl aducea în familie, era un fel de preţuire care trecea dincolo de tot ce este ceremonios şi oficial”, a spus Mircea Radu Iacoban. Nichita, care a fost un mare patriot, a iubit mult această ţară şi a respectat istoria ei. Deseori exclama: cutare peisaj este frumos pentru că toată România este, dar nu era un naţionalist afişat. Când a mers o dată la Chişinău, a coborât din vagon la Gară, a îngenunchiat şi a sărutat acel vechi pământ românesc. “Vă daţi seama cum a sunat chestia asta la Chişinău”, mai ales că în acea perioadă, Republica Moldova făcea parte din URSS. “Discursul lui a fost atât de românesc, încât reprezentanţii autorităţilor au şters-o imediat de acolo. Pe Nichita nu puteai să-l opreşti, nu puteai nici să te superi pe el, nimeni nu se putea supăra vreodată. Se treceau în rândul extravaganţelor aceste atitudini ale lui, puse în evidenţă la Chişinău”.

Legat de evenimentul basarabean, Ignea a povestit: “Poetul a spus o chestie frumoasă la Chişinău - a luat cuvântul în faţa unei săli arhipline şi a zis: în sfârşit, am venit de la mine de acasă la mine acasă…La fiecare întrunire, cu fiecare ocazie cu care Nichita avea de luat cuvântul undeva, alergau toţi care erau pe sală, să-l audă vorbind, pentru că spunea lucruri interesante, întotdeauna venea cu ceva ieşit din comun care n-avea legătură cu cele zise până atunci. Dezvolta câte o idee care stârnea curiozitate, cele spuse fiind asemănătoare cu poezia lui, trebuia să descifrezi şi cuvântările lui. Era un scriitor care ieşea din comun, caracteristic pentru fiecare din cei atinşi de aripa geniului”. “Odată, prietenii şi cunoscuţii din blocul unde locuia i-au îmbrăcat scara în flori. Ziceai că ajungi la un templu dacă mergeai să te întâlneşti cu Nichita în apartamentul lui din Piaţa Amzei”.

O vizită la poet echivala cu un titlu de nobleţe
La Bucureşti, de atâta lume ce poftea pe la el i se tocise şi soneria, era scoasă din funcţiune. Bun la suflet, poetul se uita puţin pe creaţiile unor începători şi pe toţi îi încuraja, la un pahar de băutură adusă de musafiri. “Uşa lui era tot timpul deschisă, era dever mare, dar să nu se creadă că se intra aşa de uşor la Nichita, nu intrau toţi neisprăviţii doar pentru că acolo trebuie să fie ceva de băut”. E adevărat că cel care fusese la poet căpăta apoi un nou statut. O vizită la Nichita valora cu un titlu de nobleţe, “însă erau şi mulţi neaveniţi, făloşi, snobi, dar cei mai mulţi erau oameni merituoşi, unii chiar geniali, ca şi el”. Era aşa ca o aură, l-ai vizitat pe Nichita, ai fost la Nichita, era ca o obsesie. “La el se mergea ca la un templu al poeziei, după o întâlnire şi o discuţie cât de scurtă, cât de sumară, simţeai o împlinire, o umplere a unui gol. Nichita era ca un Dumnezeu pentru cei care călcau pe urmele lui. Era însăşi viaţa poeziei, în derulare”. Fostul redactor-şef de la Iaşiul literar îşi aminteşte că l-a zărit acolo pe faimosul jazzman Johny Răducanu, pe tânărul scriitor Traian T. Coşovei şi pe mulţi,mulţi alţii.

Fără cravată, boem
Pentru majoritatea, Nichita a fost un fenomen: “E greu să fie încadrat alături de ceilalţi poeţi din vremea lui, cel puţin. Era un izvor de poezie, îţi făcea impresia că numai când doarme nu scrie. Nichita nu avea grijă de poezii - era ca un aer dens. Era şi inventator, erau spontane toate alăturările lui de cuvinte şi nu îşi nota niciodată”. Motivele lui de inspiraţie? “Sunt o pată de sânge care vorbeşte” iată un autoportret ieşit din comun, poetic. Avea o faţă luminoasă şi un zâmbet mereu plăcut. Intervenea mereu, gusta poantele, dar nu-i plăcea să spună bancuri. Scriitorul Mircea Radu Iacoban îşi aminteşte că era un om totalmente lipsit de abilităţi practice. “Era un om fără spirit practic, nu l-aş fi pus pe Nichita niciodată să repare o siguranţă, i-ar fi fost absolut imposibil. Şi nu umbla îmbrăcat elegant, ci cu o neglijenţă studiată, un pic voită. Niciodată nu l-am văzut cu cravată. Îi plăcea să se arate distrat, împrăştiat, de fapt şi era un pic, dar nu l-am auzit niciodată să piardă un tren, să uite vreun act, însă probe mărunte de ieşire din tiparul normal dădea, în sensul că spunea: am uitat să-i spun lui cutare următoarea chestie!, lasă că-i spui mine, dar trebuia să-i spun astăzi, m-am înţeles cu el, şi când i-am zis unui om eu trebuie să mă ţin de cuvânt, am uitat să dau telefon, tu eşti de vină că m-ai ţinut acolo, hai să-i dăm telefon!”. Ignea şi-a amintit că Nichita era un bărbat fin, ca un copil mare, delicat, foarte fragil în felul său de a fi, deşi nu părea. Iacoban susţine că poetul a fost un om ca toţi ceilalţi şi asta cerea el scriitorilor în general să fie. De altfel, şi despre Eminescu a scris o poezie în care un vers spunea că  - A fost un om ca toţi oamenii şi trebuie să-l privim ca atare.

Nichita s-a întâlnit cu Ceauşeştii
Pe poet îl deranja foarte mult prostia. Când simţea o adiere de tâmpenie din dreapta sau stânga îşi lua măsuri de precauţie de genul acelui îndemn la tăcere în legătură cu Eminescu. Găsea o formulă prin care îi lua glasul celui care era prea agresiv. “Avea o sensibilitate care mergea uneori până la maladiv, o sensibilitate care nu o exacerba, şi-o inhiba. El cuvânta rar, nu se înghesuia deloc la momente de festivism sau întâlniri, inclusiv cu Ceauşeştii, pentru că au existat momente când s-a întâlnit şi cu aceştia, dar ei nu s-au arătat niciodată incomodaţi de poet, pentru că el nu deranja, nu era cu fitile, cu poezii încrucişate din care să iasă  - jos comunismul. Când lua cuvântul, frazele erau acelea ale unui poet, discursul era ca un poem. În partid erau şi oameni de mare sensibilitate care îl apreciau foarte mult, de exemplu Miu Dobrescu, dar Suzana Gâdea, care a fost şi ea preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, nu înţelegea nici măcar jumătate din ceea ce scria sau spunea Nichita”.

Era un copil
La lansarea volumului “Epica Magna”, a venit în capitala Moldovei cu Breban şi Manolescu. A fost un eveniment deosebit, nu încăpea asistenţa în librărie şi se strânsese foarte multă lume şi afară, iar Nichita a dat foarte multe autografe. “Când era însoţit se iscau discuţii interminabile”. Din păcate, a avut parte la Iaşi şi de poeţi care nu îl agreau, cum a fost Mihai Ursachi. Acesta a scris câteva texte nedelicate la adresa poetului. “Probabil era vorba despre o dispută cu privire la soclul pe care urma să urce fiecare, ciudată chestie”. Dar şi poetului Ursachi, cât şi lui Iacoban, le-a făcut câte un desen care au ajuns fiecare din ele coperte pentru cărţile lor. “Eram la o conferinţă a Uniunii Scriitorilor, eu în prezidiu, el în primul rând, la un moment dat m-am trezit cu un desen făcut de el. Susţinea ideea că nu trebuie să ridici creionul până nu termini desenul. A fost un mare copil Nichita, pentru că el se juca tot timpul. Îşi crease un personaj, intrase în pielea lui şi îl juca, parcă ar fi spus - acesta sunt eu, trebuie să mă acceptaţi aşa cum sunt - şi urma reprezentaţia pe care o dădea”. Dumitru Ignea a povestit cu ani în urmă că pe Nichita nu îl interesau cancanurile de nici un fel, ori rezultatul ciocnirilor dintre anumiţi scriitori, nici rumoarea electorală a alegerilor de la Uniunea Scriitorilor. “El trăia într-o lume a prieteniei şi a poeziei. De câte ori am avut prilejul să schimbăm câteva vorbe, nu s-a interesat de nimic decât ce mai facem, ce mai gândim. În ultimul timp, când ţinea cuvântări juca şi puţin teatru, îşi schimba  tonul vorbirii, gângăvea câte puţin, cred că o făcea intenţionat. Altfel era un poet pur, poezia lui era densă, plină de suflu. Ştim cu toţii cum vorbea el cu copacul Gică, acolo unde locuia, discuta cu el, îl întreba ce mai face, cum se mai simte, cum a dormit noaptea. A scris şi un eseu în acest sens”.
   
Nichita despre Eminescu. Manuscrisele lui Nichita
Nichita a trimis la Iaşi cinci manuscrise. Ignea a donat muzeelor literare patru dintre ele. Iată ce povestea reporterului Jurnalului Naţional acesta: “De obicei le primeam când ne întâlneam la Casa Scriitorilor sau cu alte ocazii, pentru că ne vedeam foarte des, inclusiv la el acasă. Acolo se întâmpla câteodată să fim remarcaţi de el sau de alţii abia după o lungă perioadă de timp, pentru că erau foarte mulţi prieteni, tineri, din toate domeniile de activitate. Nichita a avut prieteni din toate domeniile artistice, muzicieni, actori, pictori”.

Despre poetul naţional, Nichita spunea că nu mai e nimic de spus. Asta pentru a-l proteja de cei care îl confiscau folosindu-i numele în timpul cuvântărilor. “Noi nu avem ce să spunem despre Eminescu, aceasta fiind în logica lui maximum de apreciere. Trebuie să tăcem, el a spus totul”. Aşa înţelegea el să lupte împotriva celor care, în timpul discursurilor, veneau cu frazări bombastice şi inflamate despre simbolul poeziei româneşti. Aşa ştia el să-l apere pe Eminescu. Mereu recita strofa eminesciană: “abia atingi covorul moale, mătasea sună sub picior”, care îi plăcea. Iar pe Eminescu îl preţuia nespus de mult, vorbea întotdeauna la superlativ despre el şi spunea că Iaşiul este legat în special de poetul naţional şi de Junimea. “Pentru el erau de nedespărţit aceste două nume proprii, Iaşi şi Eminescu”.

Iubea nespus de mult cărţile
Poezia pe care o scria el avea un grad de încifrare care nu permitea decriptări directe care să incrimineze, pe el nici nu-l interesa acest lucru, spunea că merge la esenţe, la lucrurile fundamentale şi nu la fitile pasagere. “Era înţelept, dar nu trântea aforisme şi maxime în discuţii. Şi scria foarte uşor, a fost un deschizător de drumuri în poezia noastră, o voce nouă, un sunet cu totul nou, care avea să facă şcoală. Dacă ar fi după mine, i-aş acorda rangul de geniu. Nichita era conştient de valoarea pe care o are. Dacă Labiş a dat semnalul dezgheţului, Nichita a dat semnalul trecerii către poezia europeană, către racordarea la pulsul literaturii moderne printr-o poezie care foarte greu se desprindea de tradiţie şi de modelele înaintaşilor”.

Mare iubitor de cele scrise, Nichita nu iubea doar cărţile lui, el preţuia cartea în general, iar pasiunea lui cea mare a fost numismatica. “Avea o colecţie mare de monede vechi, îi străluceau ochii când vedea monede pe care putea să le achiziţioneze. Şi mai avea ceva, ca un spirit de frondă a interiorului său - o colecţie de fiare de călcat din acelea vechi, cu horn, care dădeau frumos în casa lui mobilată foarte sumar. Îmi aduc aminte din casa lui de o masă rotundă din lemn şi câteva opera de Piliuţă pe pereţi, nu ştiu dacă pe jos era covor sau nu”, povestea Dumitru Ignea reporterului Jurnalului Naţional. Acum, la 30 de ani de la moarte, putem spune că poetul N. Stănescu n-a existat, ci el există şi astăzi. Toamna frunzele aurii ale Teiului lui Eminescu din Copou mângâie umbra inimii poetului Nichita. El a fost un poet care din păcate s-a stins, e sintagma care i se potriveşte mai bine, şi nu a murit.  “Îţi pupăm sufletul, Nichita!”, i-am putea spune. Aşa cum ar fi spus el… 




Citeşte mai multe despre:   nichita stanescu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tuzla, micii lui Parpalea și delfinii săltăreți

Tuzla, micii lui Parpalea și delfinii săltăreți
„Jurnalul” inițiază astăzi o serie de reportaje închinate cotidianului din mediul rural românesc, cu bune și mai puțin bune, așa cum se dezvelește el la fața locului în primele decenii ale secolului al...

1,2 miliarde euro pentru Delta Dunării, șterse cu bidineaua

1,2 miliarde euro pentru Delta Dunării, șterse cu bidineaua
Galerie Foto Comisia Europeană a decis să sisteze rambursarea plăților din cadrul mecanismului Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD) și a cerut realizarea unui audit în legătură cu modul în care au fost...

Cioara de semănătură nu se lasă audiată de parlamentari 

Cioara de semănătură nu se lasă audiată de parlamentari 
Galerie Foto La parlamentarii români iubirea pentru animale se manifestă sub diverse forme, iar una dintre ele este legislativă. De-a lungul anilor, în Parlament au ajuns inițiative care mai de care mai trăsnite, având ca...

Paradoxurile justiției în cazul Liviu Dragnea. Cereri pe bandă rulantă de abținere în dosarele în care este judecat fostul lider PSD

Paradoxurile justiției în cazul Liviu Dragnea. Cereri pe bandă rulantă de abținere în dosarele în care este judecat fostul lider PSD
Galerie Foto Situație incredibilă în care se află fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, în raport cu judecătorii care activează în cadrul mai multor instanțe ce trebuie să soluționeze cauzele care îl vizează. Atât...

Anca Dragu și Ludovic Orban, chestionați de președintele Comisiei de la Veneția pe tema revocării Avocatului Poporului

Anca Dragu și Ludovic Orban, chestionați de președintele Comisiei de la Veneția pe tema revocării Avocatului Poporului
Galerie Foto A treia lovitură pe care o încasează majoritatea parlamentară de la București vine chiar de la una dintre instituțiile europene mult invocate de PNL și USR-PLUS, pe vremea când, la guvernare, se afla PSD. Este vo...

PSD promite moțiune de cenzură la sfârșitul lunii. Aritmetica parlamentară arată că au nevoie de încă 30 de voturi

PSD promite moțiune de cenzură la sfârșitul lunii. Aritmetica parlamentară arată că au nevoie de încă 30 de voturi
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că a fost demarată campania de strângere de semnături pentru inițierea și depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului condus de Florin Cîțu. Iar lucrurile...

Străinii învață după manualele românești de sexologie, la noi e materie-tabu

Străinii învață după manualele românești de sexologie, la noi e materie-tabu
Autorul primului Tratat de Sexologie este român, dar România nu a fost în stare să facă o lege a sexologiei. Este marea dezamăgire a profesorului Vasile Niţescu, președintele Societății Române de Sexologie...

Probleme „tehnice” ale educației sexuale în școli

Probleme „tehnice” ale educației sexuale în școli
Scandalul stârnit de subiectul educației sexuale în școli are și câteva probleme de implementare. Una dintre acestea ar fi lipsa efectivă a cadrelor didactice care să poată să predea această materie,...

Klaus Iohannis, cu salariul și chiria tăiate. A vândut, în schimb, de 23 de ori mai multe cărți decât anul trecut

Klaus Iohannis, cu salariul și chiria tăiate. A vândut, în schimb, de 23 de ori mai multe cărți decât anul trecut
Galerie Foto Declarația anuală de avere completată de președintele României, Klaus Werner Iohannis, și publicată pe portalul Administrației Prezidențiale conține mici surprize. Cea mai importantă se referă la casele pe ca...

Parlamentul European va vota joi Legea climei

Parlamentul European va vota joi Legea climei
Parlamentul European urmează să adopte joi noua lege a UE privind clima, proiect care crește obiectivul blocului european de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 de la 40%, la cel puțin 55%...

“Catedrala Țepei” – slujbă tip concert metal combinat cu urlete gen “Peluza Sud”

“Catedrala Țepei” – slujbă tip concert metal combinat cu urlete gen “Peluza Sud”
Galerie Foto Ai cancer și vrei să te vindeci? Ai rămas văduvă și nu știi ce să faci? Te-ai apucat de șpriț în neștire și tragi ca apucatul? Ți-a făcut soacra legături? Sau a intrat dracu’ în tine? Gata, problemele...

Compania familiei fostului director BNR Dolj, încă un contract important de la Guvern

Compania familiei fostului director BNR Dolj, încă un contract important de la Guvern
ACZ Consulting SRL Craiova, societatea deținută de soția fostului director al BNR Dolj Gheorghe Gherghinescu, a fost contractată, pentru a doua oară în câteva luni, de Guvernul condus de Florin Cîțu, pentru a...

„Fiți serioși! România nu avea ce să caute la acest Euro. Își băteau toți joc de noi”

„Fiți serioși! România nu avea ce să caute la acest Euro. Își băteau toți joc de noi”
Galerie Foto Colțul microbiștilor din Cișmigiu este unicul loc unde nu vorbesc decât experții. Anonimi, dar experți. Se laudă că tot ce s-a prevestit acolo s-a și întâmplat 100%. „Niciodată ce s-a spus aici nu s-a...

De ce amigdalele nu trebuie scoase pe bandă rulantă

De ce amigdalele nu trebuie scoase pe bandă rulantă
Interviu cu profesor doctor Dorin Sarafoleanu, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, întemeietor de şcoală în ORL   Destule suferinţe pot apărea în zona ORL, adică nas-gât-urechi. Limpezim...

„Avem Johnson & Johnson și terasa cu mici aproape!”

„Avem Johnson & Johnson și terasa cu mici aproape!”
Deși, inițial, spusese că vaccinarea anti-COVID din Piața Obor va fi reluată abia spre finalul lunii, în perioada 25-29 iunie, primarul sectorului 2 al Capitalei, Radu Mihaiu, s-a răzgândit. Deoarece este...
Serviciul de email marketing furnizat de