Restaurantele ar aduce mai mulți bani la stat, dacă s-ar putea plăti în valută și dacă s-ar reglementa bacșișul

Așa cum Bulgaria permite aproape orice, atunci când vine vorba despre turism, iar în felul acesta, vecinii noștri au reușit să-și dezvolte foarte mult acest sector economic mult mai bine decât noi, patronii din HoReCa cer statului o reanalizare a acestei situații. În plus, se cere o reglementare a bacșișului care în toate țările lumii există, în acest sector economic. De mulți ani se vorbește despre o astfel de lege, dar până acum statul a preferat să nu existe.

Patronatele din HoReCa propun statului mai multe modificări legislative, chiar în perioada schimbării Codului fiscal. Una dintre acestea ar fi să li se permită celor din turism să încaseze inclusiv în valută, în condiții excepționale. „Dacă la mine în restaurant e un turist care nu mai are bani pe card sau nu își poate folosi cardul bancar, din diverse motive, la ora două noaptea, eu nu am voie să încasez valută. Dacă are euro sau dolari și nu are unde să-i schimbe, la acea oră, statul ne obligă să ne facem noi case de schimb valutar, dacă vrem să-i luăm banii clientului, pe consumația pe care deja a făcut-o. Sau să rămânem în pagubă. O casă de schimb valutar are cel puțin cinci angajați care ar trebui să lucreze în schimburi, inclusiv cu pază”, a explicat, pentru Jurnalul, patroana unei terase din Mamaia.

Cei care vor să se revină la posibilitatea plății cu valută spun că e aberant să i se ceară fiecărei unități de alimentație publică să aibă casă de schimb valutar. „Bulgarii pot primi orice fel de monedă, știe toată lumea, de atâția ani, că se plătește și în lei la bulgari, pentru că pe stat îl interesează să încaseze cât mai mult și să-i încurajeze pe cei care aduc bani la buget. În România ni se impun numai reguli care să ne încurce”, a explicat, pentru Jurnalul, un patron de restaurant din Venus. 

Cîțu a refuzat legalizarea „tips-ului”

Tot din perspectiva fiscalității, patronatele din HoReCa cer, de mai mulți ani, reglementarea bacșișului – „tips” care în alte țări e legal și se poate calcula fără acuzații de evaziune fiscală din partea ANAF. Anul trecut, la sfârșitul lunii iulie, Organizația Patronală HORA a organizat o conferință la care a participat și fostul premier Florin Cîțu, în care a fost abordată și tema impozitării bacșișului. HORA a propus, cu mai multe ocazii, încă din 2018, introducerea unui impozit de 10% pe bacşişul colectat prin plata cu cardul. Din calculele financiare făcute de asociația patronală, s-ar putea obține astfel peste 110 milioane de lei la bugetul de stat. Calculul fusese făcut pentru anul acesta, dacă s-ar fi acceptat modificarea legislativă anul trecut. 

Florin Cîțu nici nu a vrut să audă de o asemenea modificare legislativă. „Aș vrea să discut acest lucru și cu cei care primesc bacșișul și să văd dacă sunt de acord. Sunt de acord cu a avea o transparentizare a bacșișului, dar cu impozitarea am rezerve de fiecare dată. Când introducem taxe, efectele sunt directe și indirecte și aș vrea să știu care este impactul indirect și pe acesta nu mi-l spune nimeni deocamdată și aș vrea să discut cu ei”, a răspuns Florin Cîțu acestei propuneri. Și nu a mai apucat să discute cu ei, pentru că a fost schimbat. 

Fără bacșiș nu se țin angajații

De fapt, problema reală din acest sector economic grav afectat de restricțiile din ultimii ani este că atunci când se plătește doar pe bază de card sau brățară electronică etc., nu există bacșiș, pentru că nu e fiscalizat. Se presupune că unii clienți oferă bacșișul „cash”, dar în realitate, situația e cu totul alta. Cei mai mulți fac plata electronic fără a mai lăsa „tips”, nici nu se poate înregistra „tips-ul” când se plătește electronic, iar astfel nu se poate încasa. 

Un bun exemplu de eșec în industria ospitalității, din cauza noilor metode de plată, a fost înregistrat, în anul 2019, la un mare hotel de pe Litoral, unde s-a implementat sistemul electronic de plată, cu brățări. Angajații au fost atrași de mărimea hotelului și de posibilitatea de a avea câștiguri din bacșiș, pe lângă salariile mici care li s-au oferit (ca peste tot în România), însă managerul hotelului a trebuit să caute continuu alți angajați, pentru că au plecat aproape toți, după cel mult o lună de muncă pe salariul minim pe economie. Dacă ar fi putut avea și bacșiș, nu doar salariu, nu ar fi existat probleme. Dar hotelul cu servicii „all inclusive” și plățile suplimentare prin brățară electronică i-a lăsat doar cu salariul - ceea ce în România e imposibil de suportat pentru angajații din HoReCa, pe care fostul premier pretindea că-i apără. Și fostul ministru al Finanţelor Eugen Teodorovici a încercat de două ori legiferarea bacșișului, în 2015 și în 2019, dar fără succes. 

Citește pe Antena3.ro

Anamaria Prodan, în lacrimi după moartea nașului ei, Silviu Prigoană: „Trebuia să ne întâlnim sâmbătă, la masă”