Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
âTentatia razbunarii sa cedeze in fata curajului de a cere scuze, spiritul vietii si-al dragostei sa inabuse logica mortii", a spus Papa duminica dimineata in mesajul de Pasti destinat zecilor de mii de credinciosi aflati in Piata âSfantul Petru" din Vatican, dar si lumii intregi.
Fraza, de-un ermetism apartent, este raspunsul Papei la intrebarea care rascoleste in aceste zile sufletul italienilor: âCe cauta soldatii nostri in Irak?" La un an si jumatate de la izbucnirea razboiului din Irak, la o luna de la atentatele din Madrid, cuvintele Papei au fost primite cu un ocean de aplauze. Nu un atentat, ci o ploaie terorista a incercat nervii turistilor, credinciosilor si politistilor ce-au impanzit in week-end-ul trecut intreaga Roma. O Roma blindata, capitala unei tari macinate de gandul ca soldatii ei din Irak nu mai sunt âpurtatori ai pacii", ci âinstrumente ale mortii", dupa cum titrau ziarele din Peninsula. Neasteptata vizita a premierului Berlusconi la Nassiria, in Irak, unde a aruncat o fraza ce a starnit deja spiritele, âPresedintele Bush e mandru de voi!", si indemnul presedintelui Italiei, Ciampi, ca ONU sa fie, in sfarsit, ascultata in problema irakiana, sunt cele doua coordonate intre care se zbate istoria italiana a acestor zile.âUrbi et orbi"
Desi bolnav, parintele suprem al catolicilor nu a renuntat la intalnirea din Vinerea Sfanta. Intre arcadele de la Colusseum, in fata a zeci de mii de turisti si credinciosi, Papa a condus vineri seara ceremonia Drumul Crucii, menita sa reaminteasca suferinta pe cruce a lui Iisus. A sosit de la Vatican la bordul unei masini descoperite, primind si el botezul pomilor infloriti ai Romei, peste care plouase ceasuri intregi. Publicul i-a scandat numele minute in sir. La cea de-a 14 si ultima oprire din Drumul Crucii, Papa a purtat lemnul sfant ajutat, intre altii, de cardinalul Ruini, cel creditat, la bursa zvonurilor din Vatican, drept urmas la tronul pontifical.
Dupa binecuvantarea âUrbi et Orbi", insotita de urarea de Pasti, rostita in 62 de limbi, Papa a vorbit apoi duminica dintr-o perspectiva mult apropiata inimii sale, cea ecumenica. âDatorita unei fericite coincidente de calendar, noi, crestinii din Orient si Occident, sarbatorim anul acesta Sfintele Pasti in aceeasi data. Ma rog Domnului sa ajungem noi, cei botezati, sa retraim in fiecare an impreuna in aceeasi zi aceasta fundamentala sarbatoare a credintei noastre", a spus Ioan Paul al II-lea, liderul catolic cel mai respectat pentru energia cheltuita in incercarile de-a uni bisericile crestine.
Scenografia de duminica dimineata a fost cadoul florarilor olandezi: zece gradini in miniatura, compozitii pentru scari, altar si loja papala. Mii de trandafiri, lalele, violete, ciresi japonezi in floare.
Citește pe Antena3.ro
Straini botezati in noaptea Invierii
Slujba de Inviere din seara de sambata a inceput la ora 19:00, cu trei ore si jumatate mai devreme decat in anii trecuti, pentru a permite Papei sa prinda un somn sanatos, dinaintea unei duminici ce avea sa-l solicite pentru o alta lunga ceremonie. In prima ei jumatate, slujba de sambata seara a traversat in cantec, rugaciune si meditatie urcarea la cer a lui Hristos. In Biserica, impartiti pe sase sectoare, peste 10.000 de credinciosi, de la ministrii si membrii corpului diplomatic, pana la pelerinii veniti din inima Africii. In mijlocul sectorul principal, maicute putine la trup isi intindeau mainile pe dupa garzile elvetiene sa fotografieze altarul cu inima lui alba, abia palpainda, Papa. Afara, in piata, ploua necontenit peste caschetele carabinierilor, peste turistii priponiti in fata ecranelor cu imagini din biserica, peste capetele armasarilor si-ale birjarilor de pe calestile acoperite care asteptau in zadar sa porneasca intr-o âpassegiata", o plimbare, de-o suta de euro prin oras. In biserica, dinspre centru spre colturi, acolo unde scadea atentia, crestea freamatul. Turisti tolaniti la picioarele statuilor de papi ingropati sub marmuri vorbeau la celulare in toate limbile pamantului, japonezi ce cautau sa se traga in poze langa ? ba, langa un preot cu parul alb ce-i evita zambind, ba, sub o pictura sau un mormant de papa. Dupa Liturghia Cuvantului, cu noua lecturi biblice, fiecare insotita de cantari din psalmi si rugaciuni, a urmat liturghia botezului. Au fost botezati cu mana tremuranda a Papei sapte credinciosi: patru italieni, doua japoneze - pe domnisoara aceea fina ca o trestie, Kimie Ishii, or s-o strige de acum incolo Maddalena, iar lui Ryuko Sugimoto ii zice Lucia - si o doamna plinuta din Togo, o chema Affiavi Dowetin, acum ii spune Maria Francoise.
Masuri extreme de securitate
La Roma, numarul 11 al zilei de duminica, cea a Invierii Domnului, a condus autoritatile la masuri speciale de securitate, iar turistilor si romanilor le-a dat frau liber fanteziei. In planul de securitate pentru sarbatori, au fost considerate fierbinti zilele de vineri, sambata si duminica. In acest interval au fost interzise zborurile avioanelor mici deasupra capitalei, spatiul de interdictie fiind reprezentat de un âcilindru" gigantic inalt de 6.000 de metri si avand ca baza soseaua de centura a Romei. Aviatia militara a pus la dispozitie avioane de vanatoare si elicoptere. Serviciile de pirotehnie dadeau ca sigura capacitatea lor de a interveni in maximum 20 de secunde de la o eventuala alerta. Efectul pregatirilor l-au simtit inca de marti, 6 aprilie, si cativa amarati de pe malurile Tibrului, cand politistii au distrus baracile in care se adaposteau patru romani, un ceh, un italian si un caine. Romanii si cehul au fost inchisi intr-un centru de unde vor fi expulzati, iar italianul si cainele au fost internati intr-un azil. O nota a Departamentului de Siguranta Publica, trimisa prefecturilor si chesturilor din Italia, vorbea la mijlocul saptamanii trecute despre starea de inalta alerta impusa pana la 1 mai. Planul reamintea ca numarul locurilor supravegheate special crescuse la 13.421, cu cinci mii mai mult decat dupa atentatul de la Madrid. Fortele implicate, 23.000, din randul carabinierilor, garda financiara si militari. Au avut loc actiuni preventive, unele discrete, altele la vedere, precum cea din Vinerea Mare, cand au avut loc in Italia 161 de perchezitii la domiciliile islamistilor considerati suspecti, actiune soldata cu 12 expulzari, pentru nereguli privitoare la documentele de sedere, si o arestare, sub acuzatia de opunere de rezistenta in fata unui ofiter de politie.
Liturghia âblindata"
Roma era blindata si acest lucru s-a vazut cel mai bine in Piata San Pietro, unde controalele politiei, carabinierilor, garzii financiare erau completate de vigilenta zecilor de politisti in civil, a camerelor de luat vederi si a lunetistilor postati pe acoperisuri. Multi turisti erau opriti, fiecare rucsac era desfacut. La intrarea in cea mai mare biserica a lumii crestine, fiecare credincios era controlat cu detectorul de metale, fiecare bagaj era radiografiat. De control nu treceau nici dopurile de la sticlele de apa minerala. Carabinierii le cereau insetatilor sa le desfaca de pe sticle si sa le arunce intr-un cos. Si urmareau cu atentie operatiunea. In apropiere, o lada cu pereti de plastic, transparenti, pe jumatate plina cu unghiere confiscate.
Remus Radu, Victor Stroe - Vatican
Campanie impotriva sacrificarii mieilor
Asociatia italiana de protectie a animalelor a protestat fata de ceea ce animalistii au numit âsistemul crud de crestere, transport si taiere a mieilor". Asociatia a solicitat public abandonarea dietei pe baza de carne in zilele de Pasti, cand, âdrama mieilor atinge apogeul". In dimineata de joi, 8 aprilie, protectorii animalelor au pus in scena, la Roma, o reprezentatie cu un fals macelar, cu halatul patat de sange, in timp ce despica un berbec. Alaturi, o volubila doamna, gravida in luna a sasea, anunta trecatorii ca este vegetariana si ca rezultatele analizelor medicale la care s-a supus sunt excelente. Pastile inseamna moartea a unui milion si jumatate de miei in Italia. Asta in conditiile in care campanile sustinute ale âanimalistilor" au condus in ultimi doi ani la o scadere cu 20% a consumului de carne de miel.
âIndustria Pastilor" la Roma
De Pasti, la italieni se poarta cadourile. La mare trecere sunt ouale uriase de ciocolata cu surprize inauntru, animalute din plastic sau lemn, biletele cu urari, putine ironice, multe liricoide, sau recipiente minuscule cu un bob-doua de âgrappina", tuiculita. Magazinele sunt pline de pasquetta, pizza de Pasti, pasca in varianta romaneasca, facuta aici in peste 60 de feluri. Modelul cel mai des intalnit costa intre 4-8 euro, are 10-12 centimetri inaltime, contine branza dulce si stafide. In multe provincii italiene, pasquetta se mananca impreuna cu salamuri uscate.
Peste 150.000 de romani au parasit inca de sambata dimineata orasul, indreptandu-se, in special, catre statiunile de schi din nordul tarii, unde stratul de zapada a atins pe alocuri 62 de centimetri. Duminica si luni, toate magazinele erau inchise. Administratorii orasului au pariat pe destinatiile culturale, muzee, teatre, cinematografe - âPatimile lui Iisus", filmul lui Mel Gibson lansat simultan saptamana trecuta in sapte sute de cinematografe din Italia e pe primul loc in topul incasarilor. Turistii straini au fost mai putini decat in anii trecuti, la apelul institutelor de analiza si sondaje lipsind tocmai cei care cheltuiau mai mult, japonezii si americanii. A depasit asteptarile fluxul de spanioli ce paraseau ieri hotelurile cu geamantanele lor de piele maro, de firma, pline cu âpasquette".
Pastile romanilor din Italia
Romanii, cam 120.000 la Roma, 70.000 cu acte de sedere in regula, restul fara, si-au dat intalnire in zilele sfinte ba la cele sase biserici ortodoxe din Roma ori, cateva sute, in prima jumatate a zilei de duminica, la statia de metrou Anagnina. Ieri, ploaia i-a obligat sa renunte la obiceiul locului, acela de-a iesi la un gratar pe unul din dealurile de la marginea Romei. La Anagnina, romanii asteptau sa primeasca sau trimiteau pachete acasa, in tara. Unii se tund asezati pe un scaun infipt in iarba, altii beau bere - 2,5 euro, cu fundul pe bordura, mesteca seminte - un euro paharul mare, 0,5 euro cel mic - infuleca mici facuti pe plita electrica, la un euro bucata. Se vand ziare romanesti, un euro bucata, cel mai tare prinde Infractoarea. Zarva de manele.
Viata de extracomunitar
La o masa de plastic sta un roman cu cravata, lucru rar cale de sapte paini la Roma. E Petre Olaru, 54 de ani, fost politist la Pucioasa. Lucreaza âca secretar" pentru profesorul Molina, laureat Nobel pentru fizica. Si Olaru, si nevasta lui nu prea-i inghit pe italieni, barbatul pune aversiunea lui pe seama inculturii, âdomâle, doar cinci la suta merg al facultate", nevasta abordeaza treaba din prisma casnica... âmananca din aceeasi farfurie cu pisicile si cainii lor, beahhâ¦!". La aceeasi masa, dar in picioare, âe mai recent aici", sta Danut Ocraim, din Barlad, 25 de ani, maini pline de bataturi de la mistrie. Are grija, cu sfaturi, de el sora lui, Emanuela Ocraim, 30 ani, menajera la un hotel. Danut nu s-a obisnuit sa manance salata inaintea felurilor principale si nici n-are de gand sa renunte la pielita aia grasa de pe pui, chiar daca ii spun italienii ca pasarea e crescuta cu hormoni. O masina de carabinieri da tarcoale locului. Ofiterii Simone si Giancarlo ne asigura ca ei ii respecta pe muncitori, ca au colegi in civil cu ochii in patru dupa contrabandisti si talhari si ca se inteleg de minune cu Daniel, romanul care gestioneaza zona.
"Le spune> ca n-au acte
Daniel Bostoaca, 35 de ani, din Brasov, a luat de la Primaria Romei in concesiune pe un an de zile acest teritoriu, are patru angajati si opt colaboratori, âvoluntari", zice el. Le spune voluntari pentru ca muncitorii n-au acte, iar firma lui este, de fapt o asociatie, Roma-nia. âIi platesc 50-60 de euro pentru o duminica lucrata." E o suma mare pentru unii care stau âla paraseli", prin castele abandonate, trenuri sau sub poduri. Bostoaca are si-un sfat pentru cei din Romania care vor sa vina in Italia: âIn primele opt zile dupa ce-au ajuns aici sa-si faca permesso de soggiorno, de sedere ca turisti, apoi sa se inscrie la un liceu sau o universitate, sa plateasca scoala - costa cam 700 euro pe an universitatea - sa mearga la Questura, de unde pot primi permisul de sedere pentru studii ce le da drept partial de munca, patru ore pe zi, daca-i intreaba careva sa zica tocmai acuâ o ora m-am apucat de treabaâ¦! Daâ sa nu vina cu gandul la furat, droguri sau prostitutie, ca s-au dat si 27 de ani de galera pentru droguri!" Intr-un colt pe iarba, stransi in cerc, martorii lui Iehova canta cu mana pe inima, se leagana cu ochii la cer si garanteaza purificari instant ale sufletului. Pentru asta nu trebuie permesso di soggiorno, ne sopteste unul.
Romanul din Consiliul Romei
Rusu Gabriel Ionut, 29 de ani, a fost ales la 28 martie in consiliul municipal al Romei, alaturi de alti trei emigranti, intr-o procedura aplicata in premiera in capitala Italiei. E student in anul al III-lea la o Facultatea de Drept, lucreaza ca instructor de italiana la comunitatea catolica Santâ Egidio si ca interpret la tribunal. Si el deplange dezbinarea dintre romani, spune ca incearca sa schimbe imaginea proasta pe care italienii o au despre romani de pe la televizor si din ziare, imagine de nespalati si hoti. Desi nu are drept de vot in consiliu, Rusu si-a pus in gand sa promoveze proiecte de hotarari pentru accesul la gradinite si al copiiilor ai caror parinti nu au acte de sedere, pentru usurarea accesului romanilor de aici la credite pentru case si pentru simplificarea procedurilor de obtinere a diverselor adeverinte de la institutiile statului italian.
