Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Romania are in continuare visuri nucleare. Tara noastra urmareste visul atomic al lui Nicolae Ceausescu pentru a scapa de talpa Gazprom si are programata construirea unei noi centrale nucleare de 3.200 MW dupa 2020. Asta in conditiile in care cateva mari grupuri energetice europene au renuntat sa investeasca in reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda.
Romania isi mentine nestirbita intentia de a construi intre 2021 si 2025 1.000-1.600 MW intr-o noua centrala nucleara, potrivit Proiectului de Strategie Energetica pentru perioada 2011-2035, afisat pe site-ul Ministerului Economiei. Mai mult, intre 2026 si 2030, alti 1.000-1.600 MW vor fi realizati in aceeasi centrala. Continua si planurile pentru realizarea unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda, dar de data asta termenul este pana in 2020. Acum, energia nucleara reprezinta 20% din productie. Includerea programului nuclear in strategie vine dupa ce mai multe state europene, precum Germania si Elvetia, au renuntat la energia nucleara. In Italia, referendumul a spus in mod covarsitor (95%) ca tara n-ar trebui sa treaca la energia atomica. Mai mult, actualele centrale nucleare vor fi supuse in acest an la teste de stres pentru a le verifica siguranta, in lumina cutremurului devastator din martie care a zguduit Japonia. Cutremurul si tsunamiul ulterior au devastat centrala nucleara de la Fukushima Daichi, iar japonezii inca se lupta pentru a controla zona.
Ministerul condus de Ion Ariton inca spera la realizarea unitatilor de la Cernavoda, desi proiectul demarat in 2007 este intarziat cu patru ani.
Cele doua reactoare trebuiau sa fie gata initial in 2014 si 2015, potrivit Strategiei Energetice votate in 2007 de Cabinetul Tariceanu. Ulterior, termenul a fost decalat pentru 2017, din cauza intarzierilor, dupa care a intervenit o noua decalare, pentru 2019. Investitia, estimata la 4 miliarde de euro, trebuia realizata de un consortiu in care Nuclearelectrica participa initial cu activele de pe platforma si avea 20% din actiunile EnergoNuclear, compania de proiect. Ulterior, ministrul Economiei din 2008, Varujan Vosganian, a schimbat totul, cerand ca statul sa aiba 51% din proiect. Cele doua miliarde de euro ce urmau a fi pompate de Nuclearelectrica ar fi trebuit sa provina din Fondul de Dezvoltare, care continea banii din privatizari.
Dar acesti bani au fost cheltuiti in campania electorala din 2008, iar ulterior a sosit criza. Rand pe rand, CEZ, Iberdrola, RWE si GdF SUEZ au parasit proiectul, iar Nuclearelectrica a ramas impreuna cu Enel si ArcelorMittal. Dar statul are acum 84,6% din titluri dupa achizitia actiunilor de la cei care au parasit proiectul, dar nu are bani. Ca atare vrea sa isi reduca procentul detinut la 40%, iar pentru restul cauta noi parteneri. Ministrul Ariton facea in februarie declaratii aiuritoare, cum ca Hidroelectrica si Transelectrica ar putea investi in reactoare, dupa ce anul trecut predecesorul sau, Adriean Videanu, vedea ca participant Fondul Proprietatea.
Statul a primit ulterior mai multe intentii de participare din strainatate, de la companii din Coreea de Sud, Japonia si SUA, insa sunt necesare alte negocieri si acorduri. Dintre companii se afla sud-coreenii de la Korea Electric Power Corporation (KEPCO), care vor sa construiasca cele doua unitati, potrivit ministerului. In privinta celei de-a doua centrale nucleare, atat de clar prezentata in Strategia Energetica, nu s-a ales nici macar locatia sa. Anterior, aceasta trebuia data in folosinta (partial) in 2020. Mai multe zone sunt in analiza, respectiv Siretul in zona Bacau, pe Raul Olt, in zona Fagaras – Victoria, pe Mures, in apropiere de Tarnaveni, sau in zona Jibou, din judetul Salaj, pe Raul Somes.
Potrivit Strategiei, cresterea productiei nucleare impreuna cu sursele regenerabile vor asigura 72,5% din productia nationala de curent electric in 2020 fata de 49,5% in 2009. Tinta este reducerea importurilor de gaz, 'ceea ce va contribui la cresterea securitatii energetice', potrivit documentului.
Japonezii platesc 124 de miliarde de dolari despagubiri Guvernul
japonez a aprobat ieri acordarea unui fond de 124 de miliarde de dolari catre compania Tokyo Electric Power (Tepco), bani pe care firma care gestioneaza, intre altele, centrala nucleara de la Fukushima Daichii ii va oferi drept compensatii victimelor si familiilor celor care au suferit din cauza crizei nucleare cauzate de valurile seismice si de cutremurul de la 11 martie. Pentru a intra in vigoare, proiectul ar trebui aprobat si de Legislativ. Tepco va returna banii statului intr-o perioada inca neanuntata, scrie presa japoneza.
• Anca Aldea
Citește pe Antena3.ro
Mituri si adevar despre energia nucleara
Catastrofa de la Fukushima a readus in memoria omenirii unul dintre cele mai negre cosmaruri privind energia nucleara. Ce a urmat dupa teribilul tsunami provocat de cutremurul apocaliptic din 11 martie a fost o lectie cumplita 'predata' de japonezi lumii intregi. Numeroasele dezbateri pe tema energiei nucleare se lasa invariabil la doua intrebari: daca energia nucleara ofera, intr-adevar, o alternativa convenabila la combustibilii traditionali pe baza de carbune si petrol si daca uzinele nucleare reprezinta, in realitate, unul dintre marile pericole pentru omenire. In aceste chestiuni, specialistii in domeniu incearca sa separe mitul de adevar. In opinia lor, siguranta energiei nucleare constituie prima si cea mai serioasa problema, inainte de cea a eficientei acestui tip de energie. Parerile sunt impartite in aceasta chestiune, iar raspunsul este, mai degraba, 'DA', cel mai recent exemplu in acest sens fiind chiar tragedia de la Fukushima.
Practic, nici un reactor nuclear nu e sigur 100%, indiferent de performanta tehnologiei si banii investiti. In plus, stocarea deseurilor nucleare este un alt pericol si, totodata, o operatiune costisitoare, care se traduce prin bani investiti in tehnologii de stocare si reciclare a deseurilor radioactive, precum si in efecte daunatoare si chiar catastrofale pentru mediu. Practic, energia nucleara prezinta riscuri ca si sursele naturale de energie.
Nu mai tarziu de anul trecut am vazut catastrofa provocata de scurgerea de petrol in Golful Mexic sau exploziile mortale de la o mina de carbuni din statul american Virginia. Costul scazut al energiei nucleare pare de asemenea un mit. Chiar daca ar fi crutata o mare parte din combustibilii naturali, iar costul de poducere a energiei nucleare pare scazut la prima vedere, in realitate este mai mare, pentru ca se investeste enorm in construirea unei uzine nucleare, apoi si mai mult in intretinerea acesteia (aproximativ cu 30% mai mult decat pentru centrale cu carbune sau gaz). Un alt mit este acela ca obiectivele nucleare civile sunt unele dintre tintele preferate de teroristi. Specialistii citati de Wall Street Journal afirma ca pericolul real in cazul unui atac terorist nu este atat reactorul nuclear in sine, la care se ajunge mai greu, cat sunt rezervoarele de apa din exterior, in care este stocat combustibilul uzat.
Este exact ceea ce s-a intamplat la Fukushima dupa tsunami. Se mai spune ca energia nucleara ar fi 'cheia independentei' energetice. Avand insa in vedere ca energia nucleara nu a inlocuit toate celelalte surse de energie si in primul rand combustibilii clasici – carbunele si petrolul – care se folosesc inca pe scara larga. Daca ne gandim numai la vehiculele terestre si aeriene care folosesc petrol, nici nu am putea vorbi deocamdata si nici intr-un viitor prea apropiat, despre o 'cheie a independentei' energetice. Potrivit statisticilor, in lume, la ora actuala, sunt 439 de reactoare nucleare. Cele mai multe se afla in tari din Uniunea Europeana – 147 de reactoare – si in Statele Unite – 104 reactoare nucleare.
Dupa catastrofa din Japonia insa, europenii mai ales au inceput sa reconsidere chestiunea energiei nucleare. Deja unele tari se gandesc sa renunte la utilizarea acestui tip de energie, cum a fost cazul Germaniei, care a anuntat ca isi va inchide centralele nucleare pana in 2022. Si Belgia a pus problema renuntarii la cele sapte reactoare ale sale si nu mai tarziu de ieri italienii au spus 'NU!', in cadrul unui referendum privind viitorul nuclear al tarii. Totusi, potrivit informatiilor Agentiei Internationale pentru Energie Atomica, sursele nucleare si hidroenergetice au de 50-100 de ori mai putine emisii de gaze cu efect de sera decat carbunele, iar potrivit unui raport realizat de UFA Ventures Inc., o companie de testare a solului si a rocilor, energia nucleara, hidroenergia si energia eoliana vor fi cele mai rentabile surse in urmatorii 50 de ani, toate avand costuri identice.
• Sanziana Stancu
