România nucleară.

Romania are in continuare visuri nucleare. Tara noastra urmareste visul atomic al lui Nicolae Ceausescu pentru a scapa de talpa Gazprom si are programata construirea unei noi centrale nucleare de 3.200 MW dupa 2020. Asta in conditiile in care cateva mari grupuri energetice europene au renuntat sa investeasca in reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda.

Romania isi mentine nestirbita intentia de a construi intre 2021 si 2025 1.000-1.600 MW intr-o noua cen­trala nucleara, potrivit Proiectului de Strategie Energetica pentru pe­rioa­da 2011-2035, afisat pe site-ul Mi­nisterului Economiei. Mai mult, in­tre 2026 si 2030, alti 1.000-1.600 MW vor fi realizati in aceeasi centra­la. Continua si planurile pentru realizarea unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda, dar de data asta termenul este pana in 2020. Acum, energia nu­cleara reprezinta 20% din productie. In­cluderea programului nuclear in strategie vine dupa ce mai multe state europene, precum Germania si El­vetia, au renuntat la energia nucleara. In Italia, referendumul a spus in mod covarsitor (95%) ca tara n-ar trebui sa treaca la energia atomica. Mai mult, actualele centrale nucleare vor fi supuse in acest an la teste de stres pentru a le verifica siguranta, in lumina cutremurului devastator din martie care a zguduit Japonia. Cutremurul si tsunamiul ulterior au devastat centrala nucleara de la Fukushima Daichi, iar japonezii inca se lupta pentru a controla zona.

Ministerul condus de Ion Ariton inca spera la realizarea unitatilor de la Cernavoda, desi proiectul demarat in 2007 este intarziat cu patru ani.
Cele doua reactoare trebuiau sa fie gata initial in 2014 si 2015, potri­vit Strategiei Energetice votate in 2007 de Cabinetul Tariceanu. Ulterior, termenul a fost decalat pentru 2017, din cauza intarzierilor, dupa care a intervenit o noua decalare, pentru 2019. Investitia, estimata la 4 miliarde de euro, trebuia realizata de un consortiu in care Nuclearelec­tri­ca participa initial cu activele de pe platforma si avea 20% din act­iu­ni­le EnergoNuclear, compania de proiect. Ulterior, ministrul Eco­no­miei din 2008, Varujan Vosganian, a schimbat totul, cerand ca statul sa aiba 51% din proiect. Cele doua mi­liarde de euro ce urmau a fi pompate de Nuclearelectrica ar fi trebuit sa provina din Fondul de Dezvoltare, care continea banii din privatizari.

Dar acesti bani au fost cheltuiti in campania electorala din 2008, iar ulterior a sosit criza. Rand pe rand, CEZ, Iberdrola, RWE si GdF SUEZ au parasit proiectul, iar Nuclearelectrica a ramas impreuna cu Enel si ArcelorMittal. Dar statul are acum 84,6% din titluri dupa achizitia ac­tiu­nilor de la cei care au parasit proiectul, dar nu are bani. Ca atare vrea sa isi reduca procentul detinut la 40%, iar pentru restul cauta noi parteneri. Mi­nistrul Ariton facea in februarie de­claratii aiuritoare, cum ca Hidro­elec­trica si Transelectrica ar putea in­vesti in reactoare, dupa ce anul trecut predecesorul sau, Adriean Vi­dea­nu, vedea ca participant Fondul Pro­prie­tatea.

Statul a primit ulterior mai multe intentii de participare din strainatate, de la companii din Coreea de Sud, Ja­ponia si SUA, insa sunt necesare alte negocieri si acorduri. Dintre com­panii se afla sud-coreenii de la Ko­rea Electric Power Corporation (KEPCO), care vor sa construiasca ce­le doua unitati, potrivit ministerului. In privinta celei de-a doua centra­le nucleare, atat de clar prezentata in Strategia Energetica, nu s-a ales nici macar locatia sa. Anterior, aceasta trebuia data in folosinta (partial) in 2020. Mai multe zone sunt in analiza, respectiv Siretul in zona Bacau, pe Raul Olt, in zona Fagaras – Victoria, pe Mures, in apropiere de Tarnaveni, sau in zona Jibou, din judetul Salaj, pe Raul Somes.

Potrivit Strategiei, cresterea productiei nucleare impreuna cu sursele regenerabile vor asigura 72,5% din productia nationala de curent electric in 2020 fata de 49,5% in 2009. Tinta este reducerea importurilor de gaz, 'ceea ce va contribui la cresterea securitatii energetice', potrivit do­cumentului.

Japonezii platesc 124 de miliarde de dolari despagubiri Guvernul
japonez a aprobat ieri acordarea unui fond de 124 de miliarde de dolari catre compania Tokyo Electric Power (Tepco), bani pe care firma care gestioneaza, intre altele, centrala nucleara de la Fukushima Daichii ii va oferi drept compensatii victimelor si familiilor celor care au suferit din cauza crizei nucleare cauzate de valurile seismice si de cutremurul de la 11 martie. Pentru a intra in vigoare, proiectul ar trebui aprobat si de Legislativ. Tepco va returna banii statului intr-o perioada inca neanuntata, scrie presa japoneza.
• Anca Aldea

Mituri si adevar despre energia nucleara
Catastrofa de la Fu­kushima a readus in memoria omenirii unul dintre cele mai negre cosmaruri pri­vind energia nu­clea­ra. Ce a urmat dupa teribilul tsunami pro­vocat de cutre­mu­rul apoca­liptic din 11 mar­tie a fost o lectie cumplita 'predata' de japo­ne­zi lumii in­tregi. Nu­me­roasele dezbateri pe tema energiei nu­cleare se lasa inva­ria­bil la doua intre­bari: daca energia nucleara ofera, intr-adevar, o alternativa convenabila la combustibilii traditionali pe baza de carbune si petrol si daca uzinele nucleare reprezinta, in realitate, unul dintre marile pericole pentru omenire. In aceste chestiuni, specialistii in domeniu incearca sa separe mitul de ade­var. In opinia lor, siguranta energiei nucleare constituie prima si cea mai serioasa problema, inainte de cea a eficientei acestui tip de energie. Parerile sunt impartite in aceasta chestiune, iar raspunsul este, mai degraba, 'DA', cel mai recent exemplu in acest sens fiind chiar tra­gedia de la Fukushima.

Practic, nici un reactor nu­cle­ar nu e sigur 100%, indiferent de performanta tehnologiei si banii investiti. In plus, stocarea deseurilor nuclea­re este un alt pericol si, totodata, o operatiune costisitoare, care se traduce prin bani investiti in tehnologii de stocare si reciclare a deseurilor radioactive, precum si in efecte daunatoare si chiar ca­tastrofale pentru mediu. Practic, energia nucleara prezinta riscuri ca si sursele naturale de energie.

Nu mai tarziu de anul trecut am vazut catastrofa provocata de scurgerea de petrol in Golful Mexic sau exploziile mortale de la o mina de carbuni din statul american Virginia. Costul scazut al energiei nucleare pare de asemenea un mit. Chiar daca ar fi crutata o mare parte din combustibilii naturali, iar costul de poducere a energiei nucleare pare scazut la prima vedere, in realitate este mai mare, pentru ca se investeste enorm in construirea unei uzine nucleare, apoi si mai mult in intretinerea acesteia (aproximativ cu 30% mai mult decat pentru centrale cu carbune sau gaz). Un alt mit este acela ca obiectivele nu­cle­a­re civile sunt unele dintre tin­tele pre­ferate de teroristi. Specia­listii citati de Wall Street Journal afirma ca pericolul real in ca­zul unui atac tero­rist nu este atat reac­to­rul nuclear in si­ne, la care se ajunge mai greu, cat sunt re­zer­voa­rele de apa din ex­te­rior, in care este stocat combus­ti­bilul uzat.

Este exact ceea ce s-a intamplat la Fukushima dupa tsunami. Se mai spune ca energia nu­cleara ar fi 'cheia independentei' energeti­ce. Avand insa in vedere ca energia nucleara nu a in­loc­uit toate celelalte surse de energie si in primul rand com­­bustibilii clasici – carbunele si petrolul – care se folosesc inca pe scara larga. Daca ne gandim numai la vehiculele terestre si aeriene care folosesc petrol, nici nu am putea vorbi deocamdata si nici intr-un viitor prea apropiat, despre o 'cheie a independentei' energetice. Potrivit statisticilor, in lume, la ora actuala, sunt 439 de reactoare nu­cleare. Cele mai multe se afla in tari din Uniunea Europeana – 147 de reactoare – si in Statele Unite – 104 re­actoare nucleare.

Dupa catastrofa din Japonia insa, europenii mai ales au inceput sa reconsidere ches­tiunea energiei nucleare. Deja unele tari se gandesc sa renunte la utilizarea acestui tip de energie, cum a fost cazul Germaniei, care a anuntat ca isi va inchide centralele nucleare pana in 2022. Si Belgia a pus problema renuntarii la cele sapte reactoare ale sale si nu mai tarziu de ieri italienii au spus 'NU!', in cadrul unui re­ferendum privind viitorul nuclear al tarii. Totusi, potrivit informatiilor Agentiei Internationale pentru Energie Atomica, sursele nucleare si hidroenergetice au de 50-100 de ori mai putine emisii de gaze cu efect de sera decat carbunele, iar potrivit unui raport realizat de UFA Ventures Inc., o companie de testare a solului si a rocilor, energia nucleara, hidroenergia si energia eoliana vor fi cele mai rentabile surse in urmatorii 50 de ani, toate avand costuri identice.
• Sanziana Stancu