Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acum, 11 țări au cerut eliminarea țintelor naționale din propunerea UE de a reduce la jumătate utilizarea pesticidelor până în 2030. Pe listă se regăsesc, alături de România, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia și Slovacia. În loc de ținte naționale de reducere, propunerea sugerează ca fiecare stat membru să descrie în planul său de acțiune național „acțiunile care urmează să fie întreprinse pentru a contribui la atingerea țintelor de reducere a consumului de pesticide al Uniunii pentru 2030”. În cazul în care această propunere va fi susținută și de alte state, ea ar putea fi inclusă în poziția finală a Consiliului UE și discutată în negocierile interinstituționale.
Propunerea formulată de cele 11 state a fost prezentată pe data de 16 octombrie la Bruxelles, scrie euroactiv.com. Textul elimină și o referire din propunerea Comisiei la metodologia de calcul a acestor ținte naționale. Aceste acțiuni ar trebui să fie „bazate pe principii științifice și statistice solide”, conform propunerii, care enumeră mai mulți factori ce pot fi luați în calcul atunci când se stabilesc aceste acțiuni. De exemplu, se poate ține cont de nevoile de securitate alimentară, disponibilitatea unor măsuri non-chimice „economic și tehnic justificate” și tipurile de dăunători prezenți în fiecare stat membru. De asemenea, aceste măsuri vor putea fi adaptate dacă circumstanțele se schimbă.
Acest lucru include, de exemplu, dacă necesitatea de a utiliza produse de protecție a plantelor mai periculoase a „crescut din cauza lipsei de alternative” sau apariția de noi dăunători, fie din specii invazive, fie din efectele rezultate din schimbările climatice, precum și schimbările în rezistența dăunătorilor. Propunerea mai precizează că fiecare țară va avea dreptul de a „modifica corespunzător” acțiunile din motive imprevizibile, altele decât cele menționate în propunere.
În 2020 Comisia Europeană a propus reducerea cu 50% a utilizării și a riscurilor prezentate de pesticidele chimice și o reducere cu 50% a utilizării pesticidelor mai periculoase. Ulterior, au fost introduse țintele naționale de reducere, iar propunerea preciza că acestea nu pot fi în niciun caz mai mici de 35%, atât pentru utilizarea, cât şi pentru riscul pesticidelor. Propunerea pentru adoptarea unui Regulament privind folosirea în mod sustenabil a pesticidelor (SUR) are nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a Consiliului European înainte de a deveni lege.
Citește pe Antena3.ro
Propunerea nu a fost bine primită de unii
Această nouă propunere a găsit „un sprijin limitat pentru țintele de reducere obligatorii”, mai scrie euroactiv.com. Mutarea nu a fost bine primită de părțile interesate, care au avertizat că ea elimină esența propunerii Comisiei.
„Ștergerea țintelor naționale obligatorii de reducere […] ar face ca SUR să fie o măsură fără rost”, a declarat Kristine De Schamphelaere, responsabil de politici agricole la grupul de campanie Pesticide Action Network Europe. Ea a adăugat că această mutare este în dezacord cu „vocea cetățenilor și știința”, făcând referire la un sondaj recent IPSOS care a analizat opiniile cetățenilor din 6 țări ale UE. Acesta a constatat că până la 81,8% dintre respondenți sunt preocupați de impactul asupra mediului al utilizării pesticidelor, în timp ce 75,9% se îngrijorează de impactul pesticidelor asupra sănătății lor și a familiei lor.
27% reprezintă reducerea consumului de pesticide în România în intervalul 2011-2021, în condițiile în care în ultimii 10 ani s-a manifestat o creștere a consumului de produse de protecția plantelor.
Statistica ne spune că avem printre cele mai curate agriculturi
Conform ultimelor date publicate de Eurostat, în 2021, la nivelul UE au fost vândute 355.175 de tone de pesticide. Cantitatea reprezintă o creștere de 2,7% față de 2020 (când s-au comercializat 346.000 de tone). În ceea ce privește pesticidele vândute, cele mai mari volume de vânzări în 2021 au fost pentru „fungicide și bactericide” (44%), „erbicide” (34%) și „insecticide și acaricide” (14%). Dintre țările UE, cel mai mare volum de pesticide vândute în 2021 s-a înregistrat în Spania (21% din totalul UE), Franța (20%), Germania și Italia (ambele 14%). Aceste patru țări se numără printre principalii producători agricoli ai UE. Comparativ cu 2011, 11 din cele 16 țări UE cu date disponibile au înregistrat o scădere a vânzărilor de pesticide în 2021. Cele mai puternice scăderi au fost înregistrate în Cehia (-36%), Danemarca (-35%) și Portugalia (-32%), urmată de Italia (-29%) și România (-27%). În schimb, Letonia (+85%) și Austria (+68%) au raportat vânzări semnificativ mai mari de pesticide în 2021 decât în 2011.
Ce spun reprezentanții producătorilor
Analizele de risc făcute periodic de diverse organisme europene se bazează pe niște ipoteze și dacă se ia în considerare că o anumită clasă de substanțe active poate să genereze riscuri pentru sănătatea umană sau afectează mediul, ea poate fi interzisă. „Pentru a scoate pe piață un produs pentru protecția plantelor producătorii au nevoie de circa 10 ani de zile. Se fac multe teste de laborator, teste de toxicologie, de eficacitate în câmp, adică sunt testate în condiții reale, nu doar de laborator. Există riscul ca după 10 ani de muncă și investiții, unii producători să se trezească că anumite clase de substanțe active sunt interzise, doar pe baza unor ipoteze, ne-a declarat Carmen Botez, director executiv Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM). Un astfel de exemplu oferit de reprezentanta AIPROM a fost cel al neonicotinoidelor (sunt o clasă de insecticide) a căror utilizare a fost puternic restricționată în agricultură pe motiv că afectează albinele, deși nu existau studii realizate în câmp care să demonstreze acest lucru. De exemplu, încă din 2014 cercetătorii americani au realizat o serie de studii privind impactul produselor din clasa neonicotinoidelor, folosite în agricultură, asupra albinelor. Concluzia a fost că neonicotinoidele abia pot fi detectate în polenul plantelor tratate și ca atare nu afectează albinele. „Dincolo de costurile crescute pentru fermierii europeni, restricțiile existente cu privire la produsele de protecția plantelor pe bază de neonicotinoide au adus deja consecințe neintenționate considerabile: lipsa soluțiilor alternative, mai multe tratamente care au condus la mai multe emisii de CO2, un risc crescut de insecte dăunătoare rezistente și o revenire la substanțele chimice mai vechi și mai puțin eficiente. Numeroase studii recente au subliniat impactul acestor restricții, un exemplu ar fi studiul realizat de Centrul Comun de Resurse al Comisiei Europene (Joint Research Center). În țara noastră, fermierii se confruntă cu doi dăunători specifici acestei zone a Europei, care produc pagube majore: Rățișoara Porumbului (Tanymecus dilaticollis) în culturile de porumb și floarea-soarelui și Gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides) în cultura de grâu de toamnă. Astăzi, nu există o alternativă reală la tratamentul semințelor cu neonicotinoide pentru a putea controla acești dăunători. Altfel spus, în lipsa acestor produse de protecția plantelor, culturile de porumb, floarea-soarelui și grâu de toamnă ar avea de suferit pierderi semnificative”, arată AIPROM pe site-ul său.
După datele noastre, în România media este de 700 de grame de substanță activă la hectar, în condițiile în care media UE este de 2,5 kg/hectar. Noi și bulgarii suntem ultimii când vine vorba despre utilizarea substanțelor de protecția a plantelor. UE ar trebui să aplice diferențiat această reducere a consumului de pesticide pentru că sunt țări care utilizează cantități mai mici și altele, precum Spania, Franța sau Germania, mai mult. Acest consum redus din România are ca explicație, pe lângă capacitatea financiară redusă a multor fermieri, și faptul că structura terenului este foarte fărâmițată.
Carmen Botez, director executiv AIPROM
Statistica europeană arată că România și Bulgaria utilizează cele mai mici cantități de pesticide în agricultură. Acum să vii să obligi toate statele să reducă la jumătate acest consum, fără să ții cont de cât consumă fiecare, ține fie de ignoranța Bruxelles-ului, fie de interesul unor țări din vest, care sunt mari producători agricoli, de a distruge sectorul agricol vegetal din țările din est. Dacă tot vrem o agricultură curată, cum susține Comisia Europeană, fără pesticide, mai bine să cerem Bruxelles-ului să impună ca toate țările să-și alinieze consumul de pesticide la hectar după cele ale României și Bulgariei, care sunt cele mai mici din spațiul comunitar. Să vedem cum vor reacționa fermierii francezi atunci sau cei din Italia. Credeți că guvernele acestor țări vor accepta o astfel de aliniere care le va lovi puternic interesele? Deja știm răspunsul la această întrebare.
Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară
Avertismentul Agenției Europene de Mediu
În perioada 2011-2020, vânzările de pesticide din cele 27 de state membre ale UE au rămas relativ stabile, situându-se la aproximativ 350.000 de tone pe an.
Sectorul agricol din Europa se bazează în continuare pe utilizarea unor volume mari de pesticide chimice pentru a menține randamentul culturilor, volumul vânzărilor de pesticide rămânând stabil în ultimul deceniu. Pesticidele se folosesc și în silvicultură și de-a lungul drumurilor și căilor ferate etc. În ciuda progreselor înregistrate în unele state membre ale UE în ceea ce privește reducerea utilizării pesticidelor, poluarea cu pesticide prezintă în continuare riscuri semnificative pentru sănătatea umană și pentru mediu, potrivit unei note de informare a Agenției Europene de Mediu (AEM) publicate la mijlocul lunii septembrie. Noua notă de informare a AEM intitulată „How pesticides impact human health and ecosystems in Europe” (Impactul pesticidelor asupra sănătății umane și a ecosistemelor în Europa) arată că oamenii sunt expuși la pesticide, în principal, prin alimentație, precum și prin petrecerea timpului în zone în care se aplică pesticide și, în cazul lucrătorilor agricoli, la locul de muncă.
