Marile firme din energie, exasperate de Fisc. Haosul legislativ aduce tot mai des statul român în fața instanței

Ultimele ieșite la atac sunt companiile Rompetrol Rafinare și Hidroelectrica. Ele se adaugă astfel investitorilor în industria regenerabilă care se plâng că ANAF îi pune să plătească retroactiv bani statului după o formulă de calcul ce nu exista la vremea respectivă. Dacă mai reamintim că luna trecută statul român a pierdut un proces deschis în urmă cu câțiva ani la Tribunalul arbitral al Băncii Mondiale de la Washington (ICSID) de industria regenerabilelor care a reclamat faptul că statul român a schimbat în timpul jocului  scheme de subvenționare a energiei regenerabile prin intermediul certificatelor verzi, avem o imagine completă a haosului legislativ din sectorul energetic.

Ultima intrată în clubul celor care se judecă cu statul român este compania Rompetrol Rafinare, membră a Grupului Rompetrol controlat de controlat de KazMunayGas, gigantul petrolier de stat al Kazahstanului. Motivul este contribuția de solidaritate pentru care compania spune că a plătit 128 de milioane de euro. Contribuția de solidaritate a fost introdusă la finalul anului 2022 și ea prevede taxarea cu 60% a profiturilor excesive înregistrate de companiile din  industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare. Înainte de a se adresa justiție, Rompetrol Rafinare a încercat soluționarea problemei adresându-se ANAF și Ministerului Finanțelor, dar solicitarea sa a fost respinsă. Rompetrol Rafinare a plătit în baza contribuției de solidaritate de 577,6 milioane de lei pentru anul 2022 și de 142,9 milioane de lei pentru 2023, potrivit rapoartelor companiei, iar ea este nedeductibilă la calculul impozitului pe profit sau al pierderii fiscale. Potrivit datelor financiare publicate de Grupul Rompetrol, el a înregistrat anul trecut pierderi 270 milioane de dolari, după ce în 2022 raportase un profit net de 90,3 milioane de dolari. Pentru anul în curs, bugetul grupului previzionează o pierdere de 40 milioane de dolari.

Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) spune că Guvernul le datorează companiilor membre în contul schemei de plafonare/compensare a prețului la energie pentru consumatori 2,5 miliarde de lei, în condițiile în care întârzierile cu decontarea sumelor de către stat au ajuns la 10 luni.

Hidroelectrica dă în judecată ANAF

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a acționat în instanță Fiscul, contestând o decizie de impunere de anul trecut, prin care ANAF a stabilit că producătorul de energie trebuie să plătească suplimentar statului 62 milioane de lei în contul suprataxei datorate de producătorii din sector, la care se mai adaugă penalizări de 1,56 milioane de lei. Conform legislației privind supraimpozitarea profiturilor din energie se fac venit la la Fondul de Tranziție Energetică, iar cota de impunere a fost de 80% din diferența dintre prețul mediu net lunar de vânzare și pragul de 450 lei/MWh în perioada 1 noiembrie 2021 - 31 august 2022, respectiv de 100% începând cu 1 septembrie 2022 (OUG 119/2022 care a modificat și completat OUG 27/2022). Ulterior, în decembrie 2022, Legea 357/2022, prin care au fost aprobate OUG 119/2022 și OUG 27/2022, a venit cu o nouă modificare în ceea ce privește  modalitatea de calcul a contribuției la Fondul de Tranziție Energetică

Compania Hidroelectrica susține că modificările succesive ale actelor normative cu privire la metodologia de calcul a taxei pentru producătorii de energie electrică nu pot avea aplicabilitate retroactivă, așa cum au considerat autoritățile fiscale, ci doar pentru viitor. Hidroelectrica a aplicat modificările introduse de la data publicării legii în Monitorul Oficial, adică de la 16 decembrie 2022. ANAF a considerat că societatea ar fi trebuit să facă calculele retroactiv, începând din 1 septembrie 2022 și, în consecință, a stabilit o sumă suplimentară de plată. Înainte a acționa pe cale justiției, compania a plătit suma impusă de inspectorii ANAF. Hidroelectrica a calculat pentru 2022 că datorează o suprataxă totală de 671,7 milioane de lei, din care peste 557 milioane de lei pentru producția din hidrocentrale și 114,6 milioane de lei pentru cea a parcului eolian Crucea.

Regenerabilele au aceeași problemă ca Hidroelectrica

Și Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă (PATRES) a decis să apeleze la sfârșitul lunii ianuarie la instanță pentru a apăra interesele companiilor membre. PATRES s-a aliat astfel unui număr mare de operatori din sectorul regenerabilelor care sunt în litigii cu statul. Cererea de intervenție transmisă de organizația patronală către Tribunalul București, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, vizează practica organelor fiscale de aplicare retroactivă a legii, lucru care afectează toți producătorii de energie electrică, în special pe cei de energie din surse regenerabile, care au obligația de plată suplimentară a contribuției la Fondul de Tranziție Energetică, la mijloc fiind aceeași problemă privind retroactivitatea legii pe care o reclamă și compania Hidroelectrica. „Aceste limitări nu existau anterior și ele intrat în vigoare la data de 16 decembrie 2022. Ulterior acestei date, în urma unor controale fiscale meticulos realizate, autoritățile fiscale au impus în sarcina producătorilor o obligație de plată suplimentară a contribuției pentru perioada septembrie - decembrie 2022, aplicând însă formula de calcul aprobată abia în data de 16 decembrie prin Legea 357”, acuză PATRES. „Subliniem faptul că în situația prezentată, de aplicare retroactivă a legii, sunt afectați toți producătorii de energie electrică, nu numai cei din sectorul regenerabilelor. Impactul este însă unul major la producătorii de E-SRE (producătorii de energie din surse regenerabile - n. red.) pentru că în cazul acestora dezechilibrele și cheltuielile cu profilarea sunt mari”, arăta Martin Moise, prim-vicepreședinte PATRES, în comunicatul prin care anunța acțiunea în instanță intentată Fiscului.

Statul român, bun de plată deja

Luna trecută statul român a pierdut la Tribunalul arbitral al Băncii Mondiale de la Washington (ICSID) un proces intentat de industria regenerabilelor și acum trebuie să plătească despăgubiri de 42 de milioane de euro, plus dobânzi, a anunțat Ministerul Finanțelor. Reamintim că Guvernul condus de Victor Ponta a instituit în 2013, printr-o ordonanță de urgență, o schemă foarte stimulativă pentru investițiile în energie regenerabilă. Ulterior, președintele Traian Băsescu a refuzat de promulge legea, iar Executivul a fost nevoit să taie din stimulentele acordate investitorilor. În consecință, nemulțumiți, aceștia au dat în judecată statul român, iar acum el este bun de plată. Pe rolul ICSID împotriva României mai sunt deschise alte patru procese de către investitorii din industria regenerabilelor care revendică același lucru, despăgubiri pentru modificarea schemei de subvenționare, iar posibilitatea ca ele să fie pierdute de țara noastră sunt extrem de mari.