România, sub stare de alertă și de urgență, nedeclarate oficial

Măsurile propuse de autoritățile de la București, pentru prevenirea, limitarea și combaterea răspândirii noului Coronavirus, care au intrat deja în vigoare, iar altele sunt pe cale să se implementeze, se înscriu în prevederile legale prin care se instituie starea de alertă și starea de urgență. Însă aceste stări nu au fost declarate oficial. Avertizările transmise instituțional, luarea punctuală a unor măsuri și decizii se circumscriu perfect în prevederea legală referitoare la instituirea stării de alertă, în timp ce implementarea interdicțiilor cu privire la libera circulație dinspre Italia, interzicerea organizării unor evenimente la care participă mai mult de 1.000 de persoane sau iminenta sistare a activităților școlare, în unitățile unde ar putea apărea cazuri suspecte, se circumscriu perfect în prevederile legale privind starea de urgență. Însă, oficial, aceste stări speciale nu au fost încă declarate, deși efectele lor funcționează de facto.

În 6 martie, la sediul MAI, a avut loc ședința Grupului de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, după ce la nivelul OMS a fost declarată starea de urgență pentru sănătatea publică cu impact internațional. Câteva dintre măsurile aprobate, care au intrat în vigoare, se referă la procedura de suspendare a cursurilor școlare în unitățile de învățământ, în situația confirmării unuia sau mai multor cazuri de COVOD-19, iar comandantul acțiunii (care poate fi inspectoratul școlar sau ministrul Educației) poate lua decizia închiderii școlilor prin ordin operativ. De asemenea, a fost aprobată, până pe data de 31 martie, luarea măsurilor de interzicere a oricăror activități care presupun participarea unui număr mai mare de 1.000 de persoane, iar pentru activitățile care presupun participarea unui număr mai mic, măsura va fi adoptată la nivel local, pentru fiecare eveniment în parte, pe baza unei analize de risc, cu aviz de la DSP, măsura vizând atât activitățile publice, cât și cele private. Mai departe. Se sistează, până pe 31 martie, stagiile în spitale, iar persoanelor izolate la domiciliu pentru care nu s-a încheiat perioada de carantină de 14 zile și care doresc să plece în străinătate li se interzice ieșirea din izolare și deplasarea în străinătate.

Începând de ieri, de la ora 12.00, au fost impuse restricții de trafic dinspre și înspre statele afectate cu acest Coronavirus, fiind sistate cursele aeriene dinspre și către Italia. Operatorii aerieni au obligația de a comunica cetățenilor români care se vor îmbarca din Italia, China, Iran și Coreea de Sud către România faptul că vor intra în carantină sau autoizolare pe teritoriul României, iar cetățenilor străini care vin dinspre aceste state le este interzisă îmbarcarea.

Starea de alertă

Trecând în revistă toate aceste măsuri deja aprobate, specialiștii în drept constituțional precizează că, în fapt, România se află, formal, sub imperiul prevederilor legale care se referă la implementarea stării de alertă sau a stării de urgență, fără ca, oficial, aceste situații să fie declarate.

Citește pe Antena3.ro

Ce spun românii după turul întâi: De la "Îngrozitor" și "N-am auzit de Călin Georgescu până azi" până la "Vrem schimbare"

Conform OUG 21/1999, în timpul declanșării stării de alertă, sunt luate măsuri privind avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol și se intervine operativ cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative. Starea de alertă se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni de prevenire, avertizare a populației, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgență. În localităţi, starea de alertă o declară primarul cu aprobarea prefectului. Pentru un judeţ, decizia aparţine prefectului şi trebuie aprobată de ministrul Administraţiei şi Internelor.

Mai mult, pe timpul stării de alertă se pot dispune măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia.

Până unde pot merge măsurile restrictive

Pasul următor, pe ierarhia măsurilor pe care autoritățile le pot implementa, conform acelorași prevederi legale, este instaurarea stării de urgență. Aceasta se poate impune pe o perioadă de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii, și se instituie atât la nivel național, sau doar în zonele (județele sau localitățile) unde situația o cere și dacă este generată de existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale sau de iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.

Starea de urgenţă este decretată de preşedintele României şi apoi avizată în Parlament, în termen de cinci zile. În cazul în care este vorba despre calamităţi, responsabilităţile şi atribuţiile autorităţilor locale sunt preluate de Ministerul de Interne, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Autorităţile civile şi militare vor trebui să aplice măsuri excepţionale. Acestea se referă la limitarea sau interzicerea circulaţiei vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulaţie; la efectuarea de percheziţii oriunde şi oricând este nevoie; la efectuarea de razii. De asemenea, autoritățile pot să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestaţiilor sau marşurilor; să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezență nu se justifică; să protejeze informaţiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; să dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburanţilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice; să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune; să dispună raţionalizarea alimentelor şi a altor produse de strictă necesitate sau să interzică circulaţia rutieră, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute;

Ce măsuri excepționale au fost aplicate, fără a fi declarată starea excepțională

* Limitarea sau să interzicerea circulaţiei vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone.

* Exercitarea în mod exclusiv a dreptului de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestaţiilor sau marşurilor.

* Închiderea temporară a unor locații publice.

* Interzicerea circulaţiei rutiere, maritime, fluviale şi aeriane pe diferite rute.

* Avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol.

* Intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative.

Grupul tehic solicită aprobarea declanșării starii de alertă

La închiderea ediției, Grupul de suport tehnico-științific a emis Hotărârea numărul 8, prin care, la unul dintre puncte propune Comitetului Național pentru Situații de Urgență aprobarea declarării stării de alertă. De asemenea, se propune închiderea unităților preșcolare, primare, gimnaziale, liceale, postliceale și profesionale, până pe data de 21 martie.

Grupul mai propune organizarea de către universitățile publice și private de cursuri la distanță, precum și măsuri de dezinfectare în magazine și hypermarketuri, precum și evitarea aglomerației. Aceleași obligații privind dezinfecția sunt transmise și pentru furnizorii publici și privați de transport de persoane, iar pentru agenții economici se recomandă implementarea muncii la domiciliu pentru salariați, acolo unde este pos