Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai evidente. În răspunsul său la acest fenomen, UE și-a stabilit obiective din ce în ce mai ambițioase în materie de climă și energie. Comisia Europeană s-a angajat să cheltuiască cel puțin 20% din bugetul său aferent perioadei 2014-2020, ceea ce a însemnat circa 216 miliarde de euro pentru finanțarea acțiunilor în domeniul combaterii schimbărilor climei. Cu toate acestea, Curtea de Conturi Europeană a constatat anul trecut că acest buget a fost supraevaluat cu cel puțin 76 de miliarde de euro. Pentru perioada 2021-2027 cheltuielile de mediu au fost majorate la 30% din bugetul UE, adică la aproximativ 87 de miliarde de euro pe an. Este o sumă mare de bani, dar cât de eficientă este această finanțare?, este întrebarea la care auditorii Curții vor oferi un răspuns într-un raport special care va fi publicat pe data de 24 iunie. Deși evenimentele climatice extreme, valurile de căldură, perioadele de secetă şi de inundaţii sunt prognozate a deveni mai frecvente şi mai intense în România, autoritățile se află mai degrabă într-o stare contemplativă, acționând mai mult pentru diminuarea efectelor decât pentru prevenirea lor.
Europa a fost lovită anul trecut de cel mai mare număr de incendii de vegetație din ultimii ani, ele afectând și cea mai mare suprafață. În întreaga Europă, incendiile din 45 de țări au ars în total 1.624.381 de hectare, aproximativ o suprafață de dimensiunea Muntenegrului, potrivit datelor Sistemului european de informații privind incendiile forestiere (EFFIS). Doar 2006 a fost mai rău pentru Europa în ansamblu, în timp ce pentru țările UE sezonul a fost cel mai rău din 2017. România, cu cele 162.518 ha de vegetație arsă, a fost printre țările cele mai afectate anul trecut, cele mai mari suprafețe fiind localizate în județul Tulcea. De asemenea, România a suferit cel mai mult dintre toate statele UE din cauza incendiilor forestiere în 2020, cu 627 de incendii care au afectat 5.151 de hectare, arată un raport realizat în Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene.
Seceta lasă în urmă pagube tot mai mari
România este unul dintre statele Uniunii Europene grav afectate de deşertificare, cele mai lovite de acest fenomen fiind sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi sudul Moldovei. Numai în judeţul Dolj, solurile nisipoase reprezintă mai mult de 100.000 de hectare, iar în fiecare an suprafaţa acoperită de nisipuri creşte. Curtea de Conturi Europeană a inclus România încă din 2018 în rândul țărilor cu cel mai mare risc de deșertificare, alături de Portugalia, Spania, Italia, Grecia, Cipru și Bulgaria. Temperaturile foarte ridicate din ultimii ani au influențat extinderea acestui fenomen în fața căruia România - ca de altfel și Uniunea Europeană - nu are încă o strategie pentru combaterea lui. Luna decembrie a anului trecut a consemnat cea mai mare creștere a temperaturii medii din istoria înregistrării temperaturilor din țara noastră, ea fiind cu peste un grad Celsius. Acest record s-a înregistrat după una dintre cele mai grave secete cu care ne-am confruntat și care a lăsat în urmă distrugerea culturilor de cereale de pe o suprafață de 800.000 de hectare din cele 5,4 milioane de hectare de teren cultivate cu cereale. În termeni financiari, vorbim despre pierderi care au depășit un miliard de euro, arată calculele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Un fenomen extrem de îngrijorător este extinderea perioadelor cu secetă pedologică, adică seceta extremă care nu e cauzată doar de lipsa precipitațiilor, ci și de secarea apei din pământ și scăderea nivelului pânzei freatice. Datele statistice arată că în ultimii 10 ani, doar în doi ani agricoli (2018-2019 și 2020-2021) putem spune că România nu a fost lovită de secetă.
„Curtea Europeană de Conturi a ajuns la concluzia că, deși deșertificarea și degradarea terenurilor sunt amenințări actuale și în creștere în UE, Comisia nu are o imagine clară cu privire la aceste provocări, iar măsurile luate pentru combaterea deșertificării sunt lipsite de coerență. Comisia nu a evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea angajamentului de a atinge obiectivul privind neutralitatea din punctul de vedere al degradării terenurilor până în 2030”.
Raport al auditorilor europeni din 2018.
În prezent, circa jumătate din terenul agricol din țara noastră este în pericol de a se degrada și mai mult. Urmare a condițiilor naturale de relief, climă, sol și a influenței nefaste a factorului antropic pe perioade îndelungate, degradarea terenurilor afectează în România 6,367 de milioane hectare cu folosință agricolă, respectiv 43% din suprafața agricolă a țării, se precizează în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Suntem printre țările cu cel mai mare risc de inundații
Un alt fenomen cauzat de schimbările climatice îl reprezintă și inundațiile, al căror interval de succedare este tot mai scurt. România este o țară predispusă la acest fenomen, iar el se produce cu precădere în lunile de primăvară și vară, arată analizele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor. În UE, România se situează pe locul patru în clasamentul riscurilor la inundații, după Polonia, Slovacia și Cehia. În 2018, Banca Mondială, în „Raport Diagnostic privind apele din România”, spunea că sunt necesare investiţii majore în baraje pentru siguranță, capacitate de stocare și retehnologizare. „Multe dintre barajele din România au deficiențe structurale și trebuie exploatate sub parametrii proiectați inițial, pentru a asigura siguranța populației din aval. Aceste baraje au fost construite în perioada 1970 - 1990 și s-au deteriorat în lipsa unei întreţineri și reabilitări corespunzătoare”, se preciza în raport. Situația nu s-a schimbat foarte mult de atunci. Multe dintre aceste baraje sunt foarte vechi și nu au mai trecut prin procese de reparații și modernizări de mai bine de 30 de ani, arăta anul trecut un raport privind starea barajelor cu rol de protecție împotriva inundațiilor, cerut de Guvern după ce barajul lacului Tăul Mare de la Roșia Montană, județul Alba, s-a fisurat. Concluziile acestui raport nu au mai fost făcute publice, dar realitatea din teren arată cât de gravă este situația. La mijlocul lunii martie a acestui an s-a rupt un baraj administrat privat din comuna Verbița, județul Dolj, iar mai multe hectare de pășune au fost inundate. Mai nou, săptămâna trecută s-a rupt digul din zona Carasuhat, în apropierea comunei Mahmudia, județul Tulcea. Secțiunea afectată a avut o lungime de peste doi kilometri, iar digul s-a fisurat în mai multe puncte, apa revărsată distrugând circa 100 de hectare de culturi agricole. România are în prezent 2.025 de baraje de tip C și D (de importanță normală și redusă) al căror rol este, în principal, de a proteja împotriva inundațiilor.
Tornadele și furtunile puternice se vor înmulți
Un alt efect al schimbărilor climatice care afectează deja țara noastră este cel al tornadelor și furtunilor puternice. Deși nu se pune problema unor tornade extrem de puternice, ele se vor înmulți în anii următori, avertizează meteorologii, iar zona de sud-est ar fi cea mai predispusă la producerea lor. În ceea ce privește furtunile, se așteaptă ca ele să crească în intensitate în anii următori.
Emisiile de CO2, un pericol
Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă o altă amenințare existențială pentru Europa și inclusiv pentru România. Poluarea aerului dăunează, de asemenea, biodiversității, dar și culturilor agricole, și pădurilor, provocând pierderi economice majore. Numai în cazul agriculturii UE acestea au fost evaluate la 1,4 miliarde de euro în 2020, potrivit analizei „Calitatea aerului în Europa 2022”. România are nevoie de politici climatice mai bune pentru a atinge, până în 2050, obiectivul UE de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon.
