Românii din zonele fără doctori, consultați în caravane medicale

 Prioritate vor avea gravidele și copiii, însă trebuie precizat că vor putea primi servicii medicale mobile și cei care nu au documente de identitate, nu sunt înscriși la medicul de familie sau nu au card de sănătate. 

Asistența medicală mobilă are ca scop furnizarea de servicii medicale, în regim mobil, în zone cu acoperire deficitară a serviciilor de sănătate, pentru prevenție și profilaxie, screening-ul afecțiunilor medicale prevalente, control medical periodic, general și de specialitate, precum și livrarea medicamentelor din programele naționale de sănătate, la domiciliu, atât pentru bolnavii cronici, cât și pentru pacienții cu patologii acute, beneficiari ai asistenței medicale în regim mobil, conform noului act normativ care completează Legea Sănătăţii 95/2006.

Identificați de asistenții medicali comunitari

Asistența medicală mobilă va fi oferită cu prioritate gravidelor, copiilor și altor categorii de  persoane vulnerabile din zonele defavorizate, care se confruntă cu lipsa medicilor de familie sau a asistenților medicali comunitari. Important de știut este că „serviciile de asistență medicală mobilă sunt furnizate și persoanelor care nu sunt înscrise la medicul de familie, celor care nu au documente de identitate, copiilor, adolescentelor însărcinate și mamelor adolescente care nu au reprezentant legal, precum și persoanelor care nu au card de sănătate”.

Un rol important va reveni asistenților medicali comunitari, care vor identifica persoanele vulnerabile din punct de vedere medical și/sau medico-social care necesită servicii de sănătate. „În comunitățile lipsite de medic de familie sau cu un număr insuficient de medici de familie, autoritățile locale asigură prezența cel puțin a unui asistent medical comunitar”, se arată în forma finală a actului normativ.

Pentru a intra în vigoare, actul normativ trebuie să fie promulgat de președintele țării, Klaus Iohannis, și publicat în Monitorul Oficial.

Caravane medicale, în corturi sau rulote

Conform documentului, în cadrul asistenței medicale mobile se acordă servicii medicale atât prin ambulatoriul mobil – o unitate sanitară cu caracter temporar, ce presupune transformarea unui spațiu aflat la distanță față de sediul ambulatoriului propriu-zis într-un spațiu adecvat pentru a furniza servicii medicale –, cât și prin caravane medicale, organizate în clădiri cu autorizație sanitară de funcționare sau în corturi medicale special amenajate.

„Caravanele medicale pot fi organizate temporar și în: 

a) unități medicale ambulatorii de specialitate; 

b) cabinete de medicină de familie; 

c) centre comunitare integrate;

d) corturi special amenajate; 

e) rulote sau vehicule echipate corespunzător furnizării de servicii medicale mobile; 

f) construcții modulare; 

g) școli; 

h) cabinete școlare; 

i) săli de sport”, se arată în actul normativ. 

Zone cu acces deficitar la serviciile medicale sunt considerate localitățile unde accesul la serviciile de sănătate de orice tip este dificil din cauza populației reduse și a condițiilor improprii de locuit (aflate la peste 20 de kilometri de cel mai apropiat spital public) sau ca urmare a lipsei furnizării unei anumite categorii de servicii medicale în zona respectivă.

Dincolo de intențiile bune și frumos așternute pe hârtie, rămâne de văzut de unde vor lua legiuitorii doctorii pe care să-i trimită cu aparatură și echipă medicală dintr-o localitate în alta, în condițiile în care nici măcar spitalele județene nu găsesc medici specialiști pentru posturile vacante. Ce să mai vorbim de spitalele mai mici!

Circa 700 de localităţi din România nu au nici măcar un medic de familie, iar dintre cei care profesează la nivelul întregii țării, 37% au vârsta de peste 60 de ani.