Romanul, inventator din mosi-stramosi

Din mainile mesterilor populari, necunoscuti, au iesit obiecte de arta unicat in lume si creatii tehnice pe care oamenii de stiinta le-au aflat secole mai tarziu.

Nu stie nimeni cand scanteia creatiei i-a aprins pe locuitorii meleagurilor dintre Carpati, Dunare si Tisa. Oamenii de aici au inventat unelte din piatra, bronz si fier, au creat vase de ceramica cu picturi unicat in lume si au construit cuptoare ca sa le dea trainicie. Culturile de ceramica descoperite pe tot teritoriul Romaniei de azi dovedesc, conform specialistilor, creativitatea locuitorilor de pe aceste meleaguri. O figurina descoperita in 1956 la Cenavoda, judetul Constanta, a fost denumita de arheologi „Ganditorul de la Hamangia", dupa o statuie celebra a lui Rodin. Cultura Cucuteni dovedeste la inceputul milieniului III inainte de Hristos oamenii cunosteau tehnicile de slefuire a pietrei, ca foloseau roata olarului si tehnica pictarii ceramicii.

Mesterii daci

Mai tarziu, dacii au ridicat cetati asa cum nu mai ridica nimeni: din piatra simpla, fara nici un fel de alt material. „Murus Dacicus" i-au zis romanii cand au venit in Dacia. Constructia pornea de la unele elemente ale zidurilor de aparare ale antichitatii, dar cu o structura aparte. Lat de 3 metri si inalt de 4-5 metri, zidul era facut din blocuri de piatra legate prin barne solide, de lemn, iar golul dintre cele doua pietre imense era umplut cu pamant si piatra nefasonata. Apoi oamenii au construit o vatra, un cuptor inalt, de topit minereu. Un asemenea cuptor a fost descoperit in 1895 la Valea Caselor, judetul Hunedoara. Cuptorul povesteste acum lumii intregi despre ingeniozitatea mesterilor romani. Vatra a fost reconstituita din materiale originale si este expusa la Muzeul Stiintei din Londra. Cuptorul era odata taiat in stanca, captusit cu un material refractar si avea un capac si o platforma de incarcare. Niste foale introduceau aerul in partea inferioara, iar tirajul era asigurat de un canal de fum, inclinat in partea superioara. Parerile sunt impartite: unii cercetatori cred ca acest cupror a fost construit candva in secolul I dupa Hristos, altii ca provine din secolul IX.

Tehnica populara

Roata „cu facaie" este o realizare de varf a hidrotehnicii populare romanesti, „regina instalatiilor hidrotehnice", cum au numit-o specialistii de la Muzeul Tehnicii „Dimitrie Leonida" din Bucuresti. Are axul vertical si paletele in forma de cause. Inventia populara romaneasca este premergatoare turbinei hidraulice, inventata in 1884 de inginerul american Lester Allen Pelton. Exemplare originale sunt expuse la Viena, in Muzeul Capodoperelor Stiintei si Tehnicii si Muzeul Tehnicii, la Bucuresti in Muzeul Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida" si in Dumbrava Sibiului, judetul Sibiu, la Muzeul Tehnicii Populare. Vagonetul de la Brad este primul vehicul pe sine din istoria tehnicii si a fost folosit la mina de aur de la Brad, judetul Hunedoara. Minereul extras era transportat cu ajutorul unui vagonet cu roti de lemn, care se deplasa pe un fel de sine de lemn, cu schimbator de cale de tipul „ac si inima". A doua atestare documentara a introducerii sinelor de lemn este in jurul anului 1550, pentru transportul subteran in galeriile miniere din Muntii Harz si din regiunea Nurnberg. Originalul se afla expus, din 1930, la Muzeul Transporturilor, din Berlin. Machete ale vagonetului pe sine de lemn se gasesc si la Muzeul Cailor Ferate si Muzeul Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida", din Bucuresti.

Explozii carpatine

Romanii au fost si primii care au folosit explozibil in mine. Prima utilizare a explozivilor in lucrari miniere apare intr-un manuscris din 1395-1396, insotit de un desen comentat. Manuscrisul in limba latina este pastrat la Biblioteca Nationala din Paris. Textul descrie folosirea explozivilor in minele din tinuturile „dintre Ungaria si Gurile Dunarii", deci in regiunile locuite de romani. Folosirea explozivilor i-a ajutat pe oameni la eliminarea unor grele munci manuale la extragerea minereului.

De-alungul apelor curgatoare Romanii au inventat darsta, o piua rudimentara pe care o pornea forta apei curgatoare. In aceasta piua se bateau postavul si alte tesaturi din lana. Instalatia hidraulica este amintita intr-un document din anul 1441: in satul Voila, pe Olt, in Tara Fagarasului. Darstele sunt mentionate in documente din Tara Romaneasca si din Moldova.

Morile de apa pentru macinatul cerealelor, pivele pentru ulei si postav sunt mentionate si intr-un document al domnitorului Petru al II-lea din Moldova. Darstele si pivele erau folosite pentru a indesi tesaturile de lana prin frecarea si presarea intre doi cilindri rotitori si prin lovirea lor cu ciocane de lemn in timp ce erau udate.

Tot romanii au inventat steaza, simpla, dar eficienta. Era o impletitura de nuiele, deasupra careia, dintr-un jgheab, cadea apa. In steaza se dadeau la piua tesaturile.

Steaza, ca instalatie simpla sateasca, este consemnata intr-un act din 1473 al domnitorului Stefan cel Mare, catre unul dintre supusii sai, caruia i-a daruit „satul Berchisesti, in tinutul Sucevei..., de la vadul Faguletului, peste Moldova la steaza lui Vlasin si de la steaza lui Vlasin, la gura Balcoaii".

Pe vremea lui Stefan Voda

Cat a domnit in Moldova Stefan Voda, tara s-a ales nu numai cu manastiri ce au durat peste veacuri, ci si cu primele poduri de piatra cu „bolta moldoveneasca". Un astfel de pod se mai pastreaza si astazi la Borzesti, in judetul Bacau. Un alt pod mai exista si la Cotnari, judetul Iasi. Tot in vremea aceea, prin secolele XIV-XV, romanii au inventat lacatul din lemn cu o cheie din acelasi material. Cheile aveau 3-4 „catei", mici cilindri de diferite inaltimi. Lacatele de lemn si cheile au fost create pe acelesi principiu ca si cheile Yale de mai tarziu.

Socoteli si medicina

In Evul Mediu, romanii tineau socotelile pe un raboj. „Calculatorul" era facut dintr-o bucata de lemn, in forma cilindrica sau paralelipipedica, pe care se crestau calcule si se tinea contabilitatea. Socotelile? Zilele de munca, banii datorati, numarul vitelor. Tot in epoca medievala romanii au descoperit vaccinul. Nu asa cum este el astazi, ci printr-o metoda mai putin obisnuita. Pentru prevenirea variolei, sau a „varsatului de vant" cum il numeau oamenii, taranii isi imbaiau copiii in lapte de vaca infectat de continutul leziunilor de pe ungerele vacilor. Cercetatorii au aratat ca aceasta metoda empirica a anticipat vaccinarea introdusa in anul 1796 de medicul englez Edward Jenner. Calatorul englez Robert Bargrave a descris, in 1652, metoda moldoveneasca de producere a „potasei", carbonatul de potasiu, o sare solubila in apa folosita la fabricarea sapunului si a sticlei. Moldovenii o fabricau cu o instalatie specifica si foloseau ca materie prima cenusa de lemn. Produsul era exportat in Suedia, Polonia si Turcia.

Articol realizat cu ajutorul volumului „In lumea inventatorilor romani" editat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.

Arta, religie si inventica

Bisericile inalte, din lemn din Maramures si Bihor sunt creatii unice in ceea ce priveste tehnica de constructie, numite de specialistii straini „catedrale din lemn". Mesterii nu au folosit la constructia lor nici un cui de fier. Bisericile au bolti semicilindrice din panouri curbe si chiar cupole cu nervuri si au fost atestate ca produse reprezentative ale „civilizatiei lemnului". Chimia populara a excelat in domeniul vopselelor. Cel mai cunoscut produs al pictorilor populari este Albastrul de Voronet, numit asa dupa biserica din nordul Moldovei, ai carei pereti au fost pictati cu acest produs. Colorantul stralucitor si extrem de durabil a fost inventat in secolele XV-XVI de „zugravii de biserici" din Nordul Moldovei si Bucovina. Albastrul de Voronet a rezistat pe frescele exterioare ale manastirilor medievale moldovenesti mai mult de jumatate de mileniu. Retetele de producere a colorantilor erau „secrete" si se transmiteau, pe linie familiala, din generatie in generatie.

Minuni ale gandirii

Inca de la inceputurile civilizatiei pe teritoriul Romaniei de azi, locuitorii acestor meleaguri au fost pionieri in creatie si s-au gandit la lucruri pe care altii le-au aflat mult mai tarziu. Podul lui Apolodor din Damasc e una dintre minunile tehnicii antice de pe teritoriul Romaniei. A fost construit intre anii 102 si 105 dupa Hristos din ordinul imparatului Traian, de arhitectul si constructorul roman, de origine greaca, Apolodor si a „unit" Imperiul Roman cu Dacia. Podul era lung de 1.135 metri si lat de 18 metri si a fost executat din zidarie de piatra cu suprastructura, platelajul si parapetele din lemn de stejar. Intre ultimele componente erau doua mici viaducte, de asemenea, executate cu bolti de zidarie de piatra, iar la fiecare capat al podului, deasupra culeei, se afla cate un portal impunator. Un picior al acestui pod se mai pastreaza si astazi la Drobeta Turnu-Severin.

SUMAR DOSAR

Inventiile romanilor

Romanul, inventator din mosi-stramosi

Deschizatori de drum

Statie orbitala pentru NASA creata de doi pusti

„Am fost inspirat!"

Inventiile romanilor iau calea strainatatii

Ion Basgan, „magicianul" petrolului

Coanda, copilul indragostit de vant

Ipoteza senzationala: Vlacicu a fost asasinat

Bula, antenele si lampa cu carbid

Stiloul oltenesc

Cucerirea cosmosului, de la vis la realitate

Dosarul „Insulina" asteapta sa se faca dreptate

Primul antivirus romanesc>

Reteta perfectiunii

Idei trasnite care au facut furori la Geneva

Eleronul de 3,7 milioane USD