Profesorul universitar Dumitru Sandu spune că "satele din Ilfov, Braşov şi Sibiu au, comparativ cu media pe total ţară, cea mai bună situaţie sub aspectul stocului de educaţie, apropierii faţă de oraşe mari şi ocupării neagricole a populaţiei. La celălalt pol, cu nivel maxim de sărăcie, sînt satele din Botoşani şi Vaslui, cu stoc redus de educaţie şcolară, slabă ocupare în sectoare neagricole şi grad sporit de izolare".
ROMÂNIA LA EXTREME ● Cel mai sărac sat din ţară – Ilganii de Sus (Tulcea), cel mai bogat – Cristian (Braşov)Profesorul universitar Dumitru Sandu spune că "satele din Ilfov, Braşov şi Sibiu au, comparativ cu media pe total ţară, cea mai bună situaţie sub aspectul stocului de educaţie, apropierii faţă de oraşe mari şi ocupării neagricole a populaţiei. La celălalt pol, cu nivel maxim de sărăcie, sînt satele din Botoşani şi Vaslui, cu stoc redus de educaţie şcolară, slabă ocupare în sectoare neagricole şi grad sporit de izolare".
Dumitru Sandu, sociolog şi cercetător ştiinţific, este profesor universitar doctor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti. Pe baza mai multor studii, profesorul a realizat, pentru un proiect al Băncii Mondiale, atlasul social al României rurale, în care clasifică satele ţării de la cele cu un grad maxim de dezvoltare, la sate foarte sărace.
- Jurnalul Naţional: România este o ţară a contrastelor, unde poţi întîlni, la o azvîrlitură de băţ de satele extrem de sărace, comunităţi înstărite. Cum explicaţi aceste discrepanţe?
- Cum se măsoară sărăcia sau bogăţia unui sat?
- Care-s cele mai sărace localităţi ale României?
Bogăţie vs sărăcie
- Din cîte ştiţi, au fost dintotdeauna aşa sau a existat un motiv al prăbuşirii lor?
- Care-s cele mai bogate localităţi?
- Cum au reuşit să dobîndească acest statut?
- Constituţia dă drepturi egale tuturor cetăţenilor României. Teoretic. Practic, ca sociolog, credeţi că un copil născut într-o comunitate săracă are aceleaşi şanse în viaţă precum un altul, dintr-o comunitate înstărită?
- Sînt sărăcia şi bogăţia ereditare?
"Drumul creează viaţa socială‘‘
- Există un fenomen al "contaminării‘‘, în sensul că localităţile situate lîngă oraşe sînt favorizate şi, în general, mai bogate? Aveţi şi contraexemple?
- Credeţi că structura psihologică (tradiţii, modus vivendi etc.) a oamenilor, pe anumite regiuni, afectează gradul de bunăstare al comunităţii mai degrabă decît resursele acelei zone?
Metode de cercetare
"La început, în 1997-1998, a fost o cerinţă a Băncii Mondiale de elaborare a unor hărţi ale sărăciei rurale pentru a fundamenta acţiunile la nivelul Fondului Român de Dezvoltare Socială‘‘, povesteşte profesorul universitar Dumitru Sandu. "Iniţial am concentrat analiza pe comună şi judeţ şi am lucrat cu informaţii furnizate de recensămîntul din 1992. Ulterior am realizat că în cadrul comunelor sînt diferenţieri foarte mari între sate şi mediile pe comună. Este motivul pentru care în proiecte care au urmat pe teme înrudite, în care am lucrat pentru Bancă, pentru Universitatea Bucureşti sau pentru UNDP, am trecut la elaborarea metodologiei de construire a unui indice al dezvoltării satului. Varianta actuală a indicelui respectiv este bazată pe date furnizate de recensămîntul populaţiei şi locuinţelor realizat de Institutul Naţional de Statistică în 2002. La ele am adăugat un indicator referitor la distanţa între sat şi cel mai apropiat oraş. Informaţia mi-a fost furnizată de colegii geografi. Am verificat calitatea indicelui construit prin confruntarea ierarhiilor pe care le oferă cu rezultate ale unor cercetări comparative pe mai multe sate. Barometrul rural de la Fundaţia Soros România mi-a fost de un real folos în această verificare. La fel cercetările calitative la nivelul diferitelor sate realizate în proiecte proprii sau de colaboratori din programele de doctorat sau masterat. Recensămîntul comunitar al migraţiei pe care l-am coordonat în 2001, la nivelul tuturor satelor din România, pentru un proiect al Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei, mi-a furnizat date utile pentru validarea indicelui de dezvoltare a satului. Metodologia pe care o folosesc pentru construirea indicelui este compatibilă cu cea practicată pe plan internaţional.‘‘Ajutor pentru satele sărace
Poveştile oamenilor din satele extrem de sărace prezentate de reporterii Jurnalului Naţional în cadrul campaniei "Om bogat, om sărac‘‘ au impresionat reprezentanţii firmei Sodexho România. Aceştia doresc, printr-un proiect de responsabilitate socială, să ajute comunităţile respective, urmînd ca în urma datelor furnizate să stabilească programe ţintite şi pe termen lung. Sodexho este expert mondial în servicii administrate prin sisteme de tichete şi carduri.ROMĂNIA, LA EXTREME
Eterna şi fascinanta Românie. Ruptă în cur, cu burta suptă de foame, se plimbă într-un Q7 şi-şi numără terenurile. Oameni bogaţi şi oameni săraci. Aici unu’şi întinde caviarul pe feliuţă, dincolo altul taie mămăliga cu aţa. Aici copiii fac masaj de la 4 ani, "să se dezvolte armonios", dincolo cară cu spatele sacii de fier vechi, ca să aibă mălai pentru mămăligă. Aceeaşi ţară. Acelaşi aer. Plămîni diferiţi. Începem de astăzi un serial de reportaje din care veţi putea vedea România la extreme.
MODEL OCCIDENTAL ● Cea mai prosperă localitate din Satu Mare dă luxul pe trăinicie
Foieni – cei mai bogaţi dintre sătmăreni
La Foieni, Satu Mare, bogăţia nu se măsoară în maşini scumpe sau vile fiţoase. Oamenilor le place să spună că averea le stă în sapă, dar e numai o figură de stil. Pămîntul e lucrat în întregime în asociaţii, cu utilaje moderne. Peste 250 de oameni din localitate muncesc la fabrica de mobilă tapiţată, iar un investitor francez, atras de rodnicia pămîntului, visează ca la anul să culeagă primele afine de Foieni.
VÎRSTA SĂRĂCIEI ● Boldenii au adunat în viaţă doar ani şi nevoi
Bolda – satul azil
Bătrînii din cea mai săracă localitate sătmăreană trăiesc la fel ca strămoşii lor de acum 100 de ani. Dacă n-ar fi curentul electric, ai zice că timpul a prins într-o buclă cele 80 de suflete risipite printre casele pustii. Cel mai tînăr boldean are 64 de ani.
ZONA METROPOLITANĂ ● Bogaţii răsar precum ciupercile după ploaie
Lupu-şi schimbă blana-n Vale
Despre omul bogat se zice că e ca iepurele, sare unde vrea. Se mai zice că bogăţia îl strică pe om, dar astea-s doar proverbe din bătrîni cînd vine vorba să trăieşti bine, aşa cum trăiesc cei de la Valea Lupului. Aproape de Iaşi, la o aruncătură de băţ, legat ombilical de mamă, lupul din vale se bucură de cea mai stufoasă blană.
IAŞI 2008 ● Sărăcia nu e un viciu, e un adevăr
Glodenii Gîndului, săraci lipiţi pămîntului
A fi sărac este adesea un mod de viaţă, în care unii sînt încătuşaţi încă de la naştere. Glodenii Gîndului, un toponim. Sintagma prăbuşirii, simţită pe viu, la faţa locului. 30 de kilometri despart lumea "civilizată" a Iaşiului de satul oprit în timpul lui Ştefan cel Mare. "Vai ce gloduri sînt aici, că nici cu gîndul nu te duce", zicea domnul Moldovei, şi aşa i-a rămas: Glodenii Gîndului. Sărăcia nu e un viciu, e un adevăr.
ATRACŢIE ● Zilnic, băieţi şi fete vin de la 25 de kilometri în acest sat să înveţe condusul tractorului
Toate drumurile duc la Ilia
Aici nu sînt case opulente vopsite în roz sau verde şi nici maşini luxoase. Bogăţia satului stă mai degrabă în confortul pe care îl oferă locuitorilor săi, care au apă curentă şi canalizare, cablu tv şi internet, un liceu, magazine de toate felurile şi chiar un loc unde bărbaţii se pot distra sîmbătă seară.
PUSTIU ● Departe de medic şi de şcoală, oamenii au părăsit rînd pe rînd satul
Zi de pîine, la Almăşel
Dacă te naşti departe de oraş sau chiar de centrul de comună, şansele tale de reuşită în viaţă sînt mai mici. Aşa stau lucrurile şi cu Almăşel, sat din comuna Zam, Hunedoara, unde cei 20 de locuitori îşi cumpără pîine numai joi şi îşi primesc veştile şi pensia în aceeaşi zi, o dată pe lună.
BUDILA ● Satul unde sărăcia merge în curul gol pe stradă
"Visul meu este să fiu servitoare"
Budila. Bodola. Aş vrea să-l văd pe preşedintele Băsescu făcînd o baie de mulţime aici. Mi-aş dori să aibă curajul să intre în casa unde copiii mici adorm plîngînd de foame, pentru că sora cea mare nu mai are haine de pus pe foc, să termine de fiert fasolea. Aş vrea să-l aud pe preşedintele tuturor românilor vorbindu-le celor patru copii care stau singuri, îngrămădiţi într-un pat, acoperiţi de-o pătură şi de mizerie, cu o juma’ de pîine în faţă. Budila. Bodola. Şi aici tot România e…
SÎNPETRU ● Dacă ai cu ce, cu cine şi de unde, poţi!
"Săracu’ e născut pentru aşa ceva"
Budila e la 18 km de Braşov, înspre est. Sînpetru e la nord de Braşov, la 5 km distanţă. Satele nu-s departe unul de celălalt. Geografic.În realitate, distanţa e ca de la cer la pămînt.
DUMBRĂVIŢA ● Satul în care nu se mai cultivă decît vile
Copii de oraş, la şcoala de la ţară
În urmă cu cinci ani, Ministerul Învăţămîntului era pe cale să închidă şcoala din comuna timişeană Dumbrăviţa. Unitatea de învăţămînt abia dacă mai întrunea numărul de elevi necesar pentru două clase cu predare simultană. Astăzi, aceeaşi şcoală are două clădiri, dotări care ar fi invidiate de multe şcoli din oraş, iar cei 280 de elevi stau la cursuri de dimineaţa pînă seara, ba mai vin şi în week-end.
BÎRNA ● Un colţ de rai unde nici din agricultură nu mai poţi să trăieşti
Aici banii sînt scumpi
În comuna Bîrna din judeţul Timiş, lucrurile parcă merg anapoda. Oamenii, care au păduri şi lanuri întinse şi trăiesc de cînd se ştiu din munca cîmpului, sărăcesc pe zi ce trece, pentru că, spun ei, "cei mari ne-au uitat". Abia acum, în 2008, primăria a demarat lucrările de asfaltare. Măcar profesorii care vin să predea în şcoala din sat să facă cei 16 km dinspre municipiul Lugoj pe drum lin, dacă tot şi-l plătesc singuri.
STATORNICI ● Deşi le este greu, oamenii nu vor să părăsească satul
"Uităm şi să vorbim!"
Satul Gherdeal. O mînă de saşi şi de români aruncaţi pe coclauri. Uitaţi de lume, oamenii nu au parte nici măcar de o pîine proaspătă. Cei 12 locuitori ai satului au trecut de mult de vîrsta tinereţii. S-au obişnuit însă să trăiască de cînd se ştiu la fel: fără apă caldă, fără gaze, doar cu o mîncare sărăcăcioasă făcută pe plită şi cu o brumă de căldură din vîlvătaia rumeguşului. Nu au farmacie, nici magazin alimentar, iar apa o iau de la singura fîntînă aflată în drum.
LA BUTOANE ● Aparatura electrică face toatĂ treaba pentru localnici
Oraşul de la sat
Ca să locuieşti în comuna Cristian din judeţul Sibiu e musai să fii gospodar şi în pas cu "moda" la tot ce-i nou şi modern. Aşa că nu-i de mirare că oriunde ai întoarce capul vezi ba o benzinărie, ba farmacie şi cabinete medicale particulare, coafor, brutărie, grădiniţă particulară, pensiuni şi hoteluri, service-uri auto, ateliere de tot soiul.
HAGIENI • Aproape de
forfota litoralului, dar împăcaţi
cu sărăcia
Departe de lume
România – Constanţa
– Limanu – Hagieni. Satul în care copiii primesc pomană de sărbători cîte un
sfert de portocală. N-au bani de pizza sau de dulciuri, singura lor mîngîiere
e-n cornul cu lapte primit la şcoală, în recreaţie. Hagieni e la 10 km de Marea
Neagră, lipită de sărăcie.
ÎMBOGĂŢIŢI • Pentru că au fost înzestraţi cu pămînt pe malul mării
La Vama Veche, “dacă nu curge, pică”
Spre deosebire de Hagieni, pe drumul spre Vamă au răsărit din pămîntul nelucrat doar o sumedenie de panouri de tablă, care te anunţă cu litere de-o şchioapă: “Terenuri de vînzare”. Nu se mai ocupă nimeni de mult nici cu aratul, nici cu semănatul, localnicii cultivîndu-şi acum doar gustul pentru amenajări interioare şi de grădină, ca să-şi facă oferta mai atrăgătoare pentru turişti.